- Marcel Pușcaș (64 de ani) a vorbit despre Marcel Sabou, fostul fotbalist care a decedat în urmă cu câteva zile.
- Sabou i-a rupt piciorul lui Pușcaș în 1985 și i-a pus capăt carierei de jucător profesionist.
Marcel Pușcaș a rememorat un episod dureros din cariera sa, când Sabou, după ce l-a accidentat, l-a vizitat zece zile la spital. Apoi, i-a solicitat acordul necesar pentru a reveni pe teren, Pușcaș i-a oferit acea hârtie, însă Sabou a dispărut fără să-i mai mulțumească vreodată.
Pușcaș, despre Marcel Sabou: „Debutantul Sabou mi-a rupt piciorul. Dublă fractură deschisă”
Fostul mijlocaș de la Rapid a suferit accidentarea brutală pe 19 septembrie 1985, într-un meci cu Poli Timișoara, încheiat cu victoria giuleștenilor, scor 3-1.
„Se întâmpla pe data de 19.09.1985, în urmă cu aproape 40 de ani, într-un meci Poli Timișoara - Rapid, cu peste 30.000 de oameni în tribună. Aveam 25 de ani neîmpliniți.
La începutul reprizei secunde, debutantul Sabou mi-a rupt piciorul după un atac brutal. Dublă fractură deschisă și cominutivă de tibie și peroneu a fost diagnosticul. Piciorul mi se ținea doar în piele”, a notat Pușcaș, pe rețelele de socializare.
Marcel Pușcaș: „Timp de 10 zile, Sabou a venit zilnic să mă vadă”
Conform spuselor lui Pușcaș, un jucător care accidenta grav un adversar putea fi suspendat pe termen nelimitat, adică nu avea voie să joace din nou decât atunci când victima sa revenea pe teren.
„Viața mea, din acel moment, s-a schimbat radical. Pe patul de spital fiind, în Timișoara, eram sedat zilnic. Durerile erau cumplite, iar suferința de nedescris. Nu doresc nici dușmanilor să treacă prin astfel de momente.
Timp de vreo 10 zile, Sabou a venit zilnic să mă vadă. Stătea câte 20-30 de minute pe marginea patului meu și se uita în gol. «Iertați-mă, vă rog!» îmi repeta zilnic.
Am crezut că e mânat de sentimentul real de vinovăție.
Regulamentul de atunci îl obliga să reintre în jocuri oficiale doar atunci când și eu aș fi făcut-o. Adică peste 2 ani sau niciodată. După cele 10 zile în care morfina se împuținase, i-am dat acea hârtie necesară lui pentru a juca fotbal.
Nici măcar nu mi-a mulțumit. A ieșit pe ușa salonului și dus a fost”, a mai spus fostul fotbalist.
Pentru mine au urmat alte 2 operații și 9 luni de cârje, iar pentru el un transfer la Dinamo. Pentru mine a urmat abandonul fotbalului de performanță, pentru el fuga din țară și meciuri în campionatul Spaniei și al Portugaliei. Eu, fără perspectivă, iar el, cu toate. Din data de 30 septembrie 1985 nu l-am mai văzut la față, nu am mai comunicat. I s-a rupt, pe românește, de ceea ce-a făcut. Marcel Pușcaș
Marcel Sabou și-a continuat cariera, a ajuns la Dinamo, iar mai apoi a evoluat în fotbalul spaniol, la echipe precum Real Madrid Castilla, Tenerife, Racing Santander și Sporting Gijón.
„Poate un telefon mi-ar fi prins bine. De unde? M-am chinuit mult. Nu știu ce-ar fi urmat dacă mai jucam, așa cum nu știu ce-ar fi urmat pentru el dacă nu-i dădeam acea hârtie absolut necesară continuării carierei.
Auzisem că a devenit un bun fotbalist. Atitudinea fără scrupule și fără remușcări m-a pus deseori pe gânduri în ce-l privește. Mai mult decât accidentarea în sine. Ce fel de om poți fi să tratezi astfel o problemă și o ființă?
Și azi mă doare șoldul din cauza fracturii. Eu mă gândeam la el, vrând-nevrând, el la ce a făcut se părea că nu. Nu l-am urât, nu l-am blestemat. Mi-am zis, într-un final, că așa a vrut Dumnezeu”, a scris Pușcaș, în încheiere.
El și doar el îți ia ceva și-ți dă altceva. Mie mi-a dat 40 de ani de suferință și lui doar 12 ani. Acum, la despărțire, îi pot spune că m-a întristat, m-a făcut să sufăr, dar îi mulțumesc totodată că mi-a schimbat cursul vieții. Sunt mult mai bogat de când «l-am cunoscut» pe Marcel Sabou. Asta a fost. Eu te-am iertat demult! Dumnezeu să te ierte! Odihnește-te în pace! Marcel Pușcaș
Cine a fost Marcel Sabou
Născut la Timișoara, în anul 1965, Sabou și-a început cariera de fotbalist la juniorii celor de la Poli, echipă pentru care avea să debuteze în elita fotbalului românesc, în sezonul 1985-1986.
Ulterior, a fost transferat de Dinamo, unde a evoluat până în 1989, când a fugit din lagărul comunist cu 4 luni înainte de Revoluție.
În momentul în care a ajuns în Spania, pentru un meci amical, a cerut azil politic pentru a scăpa de regimul lui Nicolae Ceaușescu.
Mijlocașul român s-a mutat acolo, unde a evoluat pentru Castilla, echipa a doua celor de la Real Madrid, dar și pentru CD Tenerife, Racing Santander și Sporting de Gijon.
Ultima echipă din carierea lui Sabou a fost Chaves, din Portugalia. S-a retras în anul 2000, la doar 33 de ani, și a încercat să înceapă o carieră de antrenor, însă fără succes.
În 2013 a fost diagnosticat cu SLA, scleroză laterală amiotrofică, boală care l-a răpus în urmă cu câteva zile, după 12 ani de chin.