- De ce nu au dreptate cei care contestă barajul de Europa: play-off vs. play-out
- Jumătate dintre cele 12 țări (din primele 26) care au sistem cu play-off dispută un baraj identic: 5 dintre aceste campionate sunt peste România în clasamentul coeficienților.
- În acest an, în jumătate dintre aceste întreceri s-a impus echipa din play-out, care va merge în Conference.
- În România, în cei 4 ani cu joc decisiv, niciodată nu s-a calificat formația de play-out, iar câștigătoarea n-a reușit în niciun an să prindă grupele cupelor europene.
Regula U21 a fost contestată, dar FRF s-a ținut tare pe poziții și nu a dat curs solicitărilor cluburilor de a o elimina. Va fi aplicată în continuare.
Un alt lucru contestat, tot mai des și mai vehement în ultima vreme, e disputarea barajului pentru ultimul loc european: între o echipă de play-off și una de play-out.
Anul acesta, cei mai vocali au fost Mihai Rotaru, patronul Universității Craiova și Dan Petrescu, antrenorul lui CFR. Exact echipele care au fost în luptă directă pentru a nu termina pe locul 3, poziție care a dus la baraj.
Nu doar cluburile în cauză au adus argumente în favoarea eliminării acestei reguli, ci și alți oameni din fotbal, experți TV, ziariști. Printre acestea:
- Că nu e normal ca un loc european să se joace într-un singur meci, după ce echipa de play-off a disputat 40 de etape;
- Că, pentru România, în perspectiva cupelor europene, e mai bine să meargă o echipă de play-off, care ar putea face mai multe puncte, pentru că e și valoroasă;
- Că, așa cum s-a întâmplat chiar în acest an, multe echipe din play-out nu au licență de Europa și e posibilă situația în care locul 10 să dispute barajul și, teoretic, să poată participa în cupele europene.
Nu sunt lipsite de logică. Cine parcurge aceste argumente poate să ajungă la concluzia că ar fi mai util să dispară acest baraj.
Eu susțin altceva. Și anume că e foarte util. Iar argumentele sunt:
1. Atractivitatea
Avem un campionat modest. Sistemul de desfășurare e unul dintre motivele care îl face atractiv. Iar apariția acestor baraje a dinamizat și mai tare finalul sezonului. Cele mai bune exemple sunt chiar ultimele două jocuri.
Anul trecut: CFR - FCU Craiova 1-0, un meci cu prelungiri, un thriller, care a provocat multe controverse, discuții, implicit atenție și interes.
Anul acesta: Universitatea Craiova - U Cluj 0-0 după 90 de minute, 1-1 după prelungiri, 5-4 la penalty-uri. Un meci dramatic, dinamic, spectaculos, plin de atractivitate.
2. Miza exclude non-combatul
E un argument foarte solid. Fără a avea o miză reală în final de play-out, echipe din partea de sus a acestui campionat ar putea pierde ușor anumite meciuri, fără a avea ceva de suferit.
Un foarte bun exemplu e chiar din acest sezon: U Cluj, pentru a fi sigură că poate participa la barajul european, nu trebuia să se claseze mai jos de locul 10, pe care se afla înaintea ultimei etape, dar putea fi depășită de Petrolul.
A jucat corect la Voluntari, a câștigat, iar meciul a decis una dintre echipele retrogradate. Fără această miză, oare ce interes major ar fi avut U să joace cu același interes?
3. Interesul televiziunilor
Contractul de drepturi TV la Liga 1 e unul imens din punct de vedere financiar. 30 de milioane de euro, fără TVA, pentru fiecare an e mult. Foarte mult. Apariția play-off-ului, a barajelor a creat și televiziunilor deținătoare anumite avantaje.
Mai multe meciuri tari, mai multă audiență. E un schimb reciproc avantajos. Iar pentru cine ar dori să spună că suma din drepturile TV nu e mare, vă dezvălui doar atât:
- Vicecampioana Bulgariei s-a ales cu 250.000 de euro din contractul de drepturi TV
- Vicecampioana din Liga 1 se alege cu 2.500.000 de euro
4. Cum e la alții
În viziunea unora, România procedează greșit cu acest baraj. Dar cum e la alții? Fotbalul e în primul rând o competiție. Iar concluzia barajului e Europa, unde te bați cu celelalte țări. Ele cum procedează?
În primul rând, veste proastă pentru cei cărora nu le place nici sistemul cu play-off, sunt tot mai multe țări care au apelat la acest model. Dintre primele 26 de țări în ierarhia coeficienților cupelor europene, aproape jumătate sunt cu play-off și play-out.
Dintre cele 12 țări cu acest sistem, nu mai puțin de jumătate au introdus regula unui joc decisiv pentru ultimul loc european între o formație din play-off și una din play-out.
Țările care au apelat la acest modul: România, Belgia, Cehia, Austria, Danemarca și Bulgaria
Țările care au play-off, dar care n-au acest meci de baraj pentru Europa: Scoția, Elveția, Grecia, Serbia, Cipru.
Un singur campionat care e mai slab poziționat decât noi în Europa are acest baraj: Bulgaria. Toate celelalte 5 care îl au sunt deasupra noastră, iar unele sunt la distanță mare de tot și au performat inclusiv în ultimul sezon.
Au existat inclusiv situații în care în baraj nu a jucat echipa de pe locul 7, prima din play-out, exact cum s-a întâmplat și la noi cu U Cluj, venită de pe locul 10
5. La noi nu s-a întâmplat, la alții da
În toate cele 4 sezoane în care Liga 1 a avut acest baraj, de fiecare dată s-a impus echipa din play-off:
- 2020-2021: Sepsi (play-off) - Farul (play-out) 1-0
- 2021-2022: Univ. Craiova (play-off) - FC Botoșani (play-out) 2-0
- 2022-2023: CFR (play-off) - FCU Craiova (play-out) 1-0 după prelungiri
- 2023-2024: Univ. Caiova (play-off) - U Cluj (play-out) 1-1, 5-4 la penalty-uri
- Nici una dintre aceste echipe nu a ajuns în grupe în ediția cupelor europene pentru care își câștigase dreptul.
În schimb, chiar în acest sezon sunt 3 exemple de țări, două dintre ele fiind peste noi la coeficienți europeni, în care s-a impus formația din play-out. În celelalte 3, una fiind România, a câștigat cine a venit din prima parte a clasamentului
- ROMÂNIA: Univ. Craiova (locul 5) - U Cluj (locul 10) 1-1, 5-4 la pen.
- BELGIA: Genk (locul 5) - Gent (locul 7) 0-1
- AUSTRIA: Hartberg (locul 5) - Austria Viena (locul 8) 0-1 și 1-2
- BULGARIA: CSKA Sofia (locul 3) - CSKA 1948 Sofia (locul 7) 0-2
- CEHIA: Mlada Boleslav (locul 5) - Hradec Kralove (locul 9) 3-1
- DANEMARCA: Copenhaga (locul 3) - Randers (locul 7) 2-1
CONCLUZIA: noi dăm din gură, alții aplică, joacă și au rezultate!
Dintre toate aceste campionate, doar România nu a avut echipă în grupele cupelor europene în sezonul recent încheiat. În rest, TOATE celelalte au avut cel puțin o formație în primăvară.
Probabil că e bine ce fac aceste țări. Sau măcar fac mai bine decât noi din moment ce produc rezultate.
În timp ce alții joacă prin Europa, noi contestăm o regulă la care aderă tot mai multe campionate. O contestă doar cine judecă exclusiv în interes personal, nu în interes general și pentru binele fotbalului.