O infografie spectaculoasă la 40 de ani de la cea mai mare performanță a fotbalului românesc:
Steaua - campioana Europei

Cum a fost creată
marea echipă

Aproape toți jucătorii roș-albaștri au fost transferați la Steaua din toată țara, între 1981 și 1985. Singurul venit înainte era Tudorel Stoica, în Ghencea din 1975. Numai Anghel Iordănescu crescuse la centrul de juniori al militarilor, dar el era antrenor secund din 1984. De atunci, nu mai jucase deloc. Mai jos descoperiți de unde au sosit la Steaua, când și câți ani aveau.

traseul spre finală

vej - ste
1-1
Turul 1,
prima manșă
spa - bar
1-2
ste - vej
4-1
Turul 1,
manșa a doua
bar - spa
0-1
hon - ste
1-0
Turul 2,
prima manșă
bar - por
2-0
ste - hon
4-1
Turul 2,
manșa a doua
por - bar
3-1
ste - kuu
0-0
Sferturi,
prima manșă
bar - juv
1-0
kuu - ste
0-1
Sferturi,
manșa a doua
juv - bar
1-1
and - ste
1-0
Semifinale,
prima manșă
got - bar
3-0
ste - and
3-0
Semifinale,
manșa a doua
bar - got
3-0
(5-4)

Steaua a înfruntat
4 vedete mondiale

Pe drumul spre finală și în ultimul act de la Sevilla, Steaua a jucat împotriva unor echipe care aveau jucători importanți pentru fotbalul european și mondial.

Marea absență a finalei:
Tudorel Stoica

În primăvara lui 1986, Tudorel Stoica era sufletul Stelei. Unul dintre veteranii echipei, la 31 de ani, și cel mai vechi roș-albastru, care evoluase deja de un deceniu în Ghencea la acea vreme.

Era căpitanul și jucătorul ce asigura echilibrul liniei mediane și întregii formații. A primit trei cartonașe galbene, primul la 4-1 cu Honved, în turul 2, două în semifinala cu Anderlecht (unul, în tur, altul, în retur) și a fost suspendat în finală.

718 minute

a jucat Tudorel Stoica în CCE 1985-1986. A pierdut finala și ultimele două minute la 4-1 cu Honved, în manșa secundă a turului 2

Sanchez-Pizjuan,
stadionul triumfului

Inaugurat în 1958 și numit după cel mai important președinte al clubului FC Sevilla, Ramon Sanchez-Pizjuan, stadionul găzduise două meciuri la Campionatul Mondial din 1982 înaintea finalei Cupei Campionilor Europeni: 14 iunie 1982, Brazilia - URSS 2-1 (faza grupelor). 8 iulie 1982, RFG - Franța 3-3, 5-4 la penaltyuri (semifinale). La finala CCE 1986, au asistat 70.000 de spectatori. Ulterior, capacitatea arenei a fost redusă la 42.714 locuri.

2

a fost numărul finalelor continentale jucate pe „Sanchez-Pizjuan”: 7 mai 1986, CCE, Steaua - Barcelona 0-0, 2-0 la penaltyuri, și 18 mai 2022, Europa League, Frankfurt - Rangers 1-1, 5-4 la penaltyuri

Ziua când Steaua
a învins Barcelona. Surpriza Iordănescu

Pe 7 mai 1986, a fost finala roș-albastră. Ambele echipe care au jucat ultimul act al Cupei Campionilor aveau aceleași culori. Un duel tactic, echilibrat, fără multe ocazii. Emeric Ienei i-a pregătit o mare surpriză antrenorului Barcelonei, Terry Venables.

Anghel Iordănescu, trecut pe foaia meciului ca jucător (Stoica, suspendat, a apărut ca secund al lui Ienei), a intrat pe teren în minutul 72, înlocuindu-l pe Lucian Bălan. „Puiu”, care se retrăsese în 1984, a avut câteva incursiuni periculoase în cele 48 de minute jucate. După 0-0 timp de 120 de minute, Steaua a învins la penaltyuri, 2-0.

Duckadam,
în legendă:
cele 4 penaltyuri apărate

Pe 7 mai 1986, Helmut Duckadam avea 27 de ani. Venise la Steaua în 1982, de la UTA Arad. Specialist la penaltyuri, a fost eroul finalei de la Sevilla, apărând toate cele patru lovituri de pedeapsă ale Barcelonei.

Vezi paradele lui Duckadam

Lăcătuș și Balint, marcatori la 11 metri, Majearu și Boloni au ratat

Neașteptat, specialiștii Stelei la penaltyuri nu au reușit să transforme loviturile de pedeapsă pe 7 mai 1986. Tinerii au înscris.

Vezi execuțiile militarilor

Tricourile Stelei în sezonul european
1985-1986

„Militarii” au avut echipamente diferite în acea stagiune continentală. Roș-albastre de-a lungul campaniei, mai puțin în finală, când UEFA le-a cerut să evolueze în alb, pentru că Barcelona avea aceleași culori. Au purtat emblema Stelei pe piept doar în meciurile de acasă cu Vejle și Anderlecht.

Barcelona 1986:
mare în Spania, mică în Europa

Astăzi, Barcelona este unul dintre cele mai faimoase cluburi europene, mondiale, cu 17 trofee importante internaționale, inclusiv 5 Ligi ale Campionilor.

În 1986, înaintea finalei CCE, era mare doar în Spania, avea 10 titluri de campioană și 20 de Cupe, dar în Europa era încă mică. Nicio CCE, numai două Cupa Cupelor, în 1979 și 1982.

În acel sezon, 1985-1986, echipa antrenată de englezul Terry Venables a fost pe locul 2 în aproape toate competițiile: campionat, cupă, supercupă. A câștigat numai Cupa Ligii (la a 4-a și ultima ediție), însă după finala CCE.

2 jucători

străini avea Barcelona în 1986: germanul Bernd Schuster și scoțianul Steve Archibald

Golgheterul Pițurcă,
deasupra tuturor

În acel sezon, Steaua a înscris 13 goluri și a primit 5 goluri în total în cele 9 meciuri jucate. Din cele 13, cinci au fost marcate de Victor Pițurcă, vârful roș-albaștrilor. A punctat în toate cele patru faze de calificare, până în finală. De fiecare dată, în manșa secundă: de patru ori în Ghencea, o dată în deplasare, la Helsinki.

Pițurcă
Minutul 6 la 4-1 cu Vejle
Minutul 1 la 4-1 cu Honved
Minutul 86 la 1-0 cu Kuusysi
Minutul 4 la 3-0 cu Anderlecht
Minutul 70 la 3-0 cu Anderlecht
balint
Minutul 51 la 4-1 cu Vejle
Minutul 22 la 3-0 cu Anderlecht
radu ii
Minutul 87 la 1-1 cu Vejle
boloni
Minutul 32 la 4-1 cu Vejle
t.stoica
Minutul 73 la 4-1 cu Vejle
lăcătuș
Minutul 36 la 4-1 cu Honved
bărbulescu
Minutul 46 la 4-1 cu Honved
majearu
Minutul 59 - penalty la 4-1 cu Honved

1,44

a fost media golurilor pe meci marcate de Steaua în CCE 1985-1986

38,46%

a fost procentul golurilor marcate de Pițurcă la Steaua

Toți jucătorii campaniei roș-albastre CCE 1985-1986

Cinci dintre cei 17 jucători aflați în lotul Stelei au avut maximum de minute (840) în acel sezon european. Portarul Duckadam, apărătorii Iovan, Bumbescu, Belodedici și mijlocașul Boloni. După ei, Bărbulescu (839), Pițurcă (831), Balint (830).

Emeric Ienei, antrenorul legat de Steaua

În vârstă de 49 de ani în primăvara lui 1986, Emeric Ienei avea o carieră marcată de Steaua. Jucase 12 ani pentru roș-albaștri (1957-1969), debutând ca antrenor tot pentru ei: întâi la juniori, apoi ca secund la prima echipă și, din 1975, principal, timp de trei ani, până în 1978.

S-a întors la Steaua și în 1983 (acel sezon), și a preluat formația după Florin Halagian, în 1984. După 1986, a mai revenit în Ghencea de trei ori: 1991, 1993-1994 și 1998-2000.

Rezervele finalei
și în toată campania

La acea vreme nu era ca în zilele noastre, cu o bancă plină de rezerve. Echipele aveau numai cinci jucători de schimb, portarul și patru de câmp, și doar doi puteau intra în meci.

Un nume nou printre rezerve la Steaua în finala de la Sevilla: Puiu Iordănescu, mijlocaș ofensiv. Au jucat Iordănescu (din minutul 72, în locul lui Bălan) și Radu II (111, pentru Pițurcă). Ceilalți patru, obișnuiți pe banca „militarilor”:

Dumitru
Stângaciu

Portar

Puiu
Iordănescu

Mijlocaș ofensiv

Anton
Weissenbacher

Fundaș

Constantin
Pistol

Mijlocaș

Marin
Radu

Atacant

A arbitrat un „central” francez cunoscut

Michel Vautrot era un arbitru important. Atunci, la 40 de ani, avea în spate o participare la Mondial (1982), una la Euro (1984) și Cupa Intercontinentală din 1983, Hamburg - Gremio 1-2 d.p.

În 1986, președintele Romei, Dino Viola, a fost suspendat pentru că l-a mituit pe Vautrot cu 100 de milioane de lire (echivalentul a 55.000$) la returul semifinalei CCE 1984 (Roma - Dundee United 3-0). Ulterior, s-a susținut că tentativa de mită ar fi eșuat, Vautrot nu a fost și el exclus. Francezul, 80 de ani astăzi, a condus și finala Euro 1988 (Olanda - URSS 2-0).

Opt actori ai finalei
au murit în ambele echipe

Tristă coincidență. Ambele tabere au fost la fel de lovite după acea finală. Și Steaua, și Barcelona au pierdut trei titulari (inclusiv portarul), plus antrenorul. Ultimul dintre cei 8 care s-au stins a fost Emeric Ienei, pe 5 noiembrie 2025.

steaua

barcelona