Bulversând calendarul sportiv mai mult ca niciodată pe timp de pace, pandemia de Covid-19 a plasat organizatorii şi sportivii în faţa unei provocări inedite: transformarea în 2021 a marilor evenimente populare în competiţii "sigure", cu Jocurile Olimpice şi EURO 2020 în frunte.
Adesea criticate pentru costul lor, impactul asupra mediului sau opacitatea atribuirii lor, marile evenimente sportive au apărut în 2020 sub o nouă formă, cea a potenţialelor focare de contaminare cu dimensiuni redutabile.
Meciul din optimile de finală ale Ligii Campionilor la fotbal, dintre Atalanta Bergamo şi Valencia, jucat pe 19 februarie la Milano, a contribuit la izbucnirea epidemiei în oraşul lombard, transformând în tragedie sanitară cea mai frumoasă epopee europeană din istoria clubului italian.
De necrezut, deci, în plin val mondial de coronavirus, să se menţină Jocurile Olimpice de la Tokyo programate în vara lui 2020: Comitetul Internaţional Olimpic s-a resemnat la finele lunii martie să le amâne cu un an şi să le reprogrameze pentru perioada 23 iulie - 8 august 2021, în timp ce Jocurile Paralimpice se vor desfăşura între 24 august şi 5 septembrie.
La fel şi pentru EURO 2020, decalat în luna martie pentru perioada 11 iunie - 11 iulie 2021, şi care rămâne programat în 12 oraşe din 12 ţări diferite, între care şi România.
De asemenea, tradiţionala competiţie a sportului cu pedale din luna iulie, Turul Franţei, a fost mutat în septembrie şi înconjurat de precauţii drastice.
Anul a fost destabilizant pentru sportivi: constrânşi să jongleze cu termene limită, ei au suferit în primăvară restricţii fără precedent de la caz la caz, cu întreruperea brutală a competiţiilor, fiind confruntaţi în toamnă cu un calendar supraîncărcat, sursă de oboseală şi de accidentări.
De asemenea, climatul de precaritate financiară care a afectat mulţi sportivi, suspendaţi de la sprijinul sponsorilor lor afectaţi de criză. În consecinţă, CIO a deblocat la jumătatea lunii mai o anvelopă de 150 milioane dolari pentru federaţiile internaţionale şi comitetele olimpice naţionale, în timp ce FIFA a oferit 1,5 miliarde dolari drept subvenţii şi împrumuturi.
În paralel, marile instanţe sportive s-au lansat într-o cursă de fond: pregătirea unei baterii de scenarii pentru marile evenimente din 2021, dar fără să le dezvăluie prea devreme, atât timp cât evoluţia pandemiei şi mijloacele de a o combate rămân încă imprevizibile.
Întrucât Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA) nu a oferit informaţii despre organizarea EURO, atenţia este focalizată pe Tokyo. Deja se ştie că Jocurile Olimpice vor fi mai puţin fastuoase decât era prevăzut, iar amânarea lor a umflat bugetul de la 2,1 milliarde euro la aproximativ 13 miliarde euro.
Organizatorii au redus numărul de invitaţii, eliminând anumite ceremonii, dar nu au putut economisi decât 240 milioane euro.
Atmosfera Jocurilor promite să fie una unică, în timp ce cea mai mare adunare pacifistă din lume nu este doar un eveniment sportiv. "Este o dimensiune festivă importantă, cu un program cultural, muzică, demonstraţii, ecrane gigant, o ambianţă de festival", a spus Jean-Loup Chappelet, profesor emerit la Universitatea din Lausanne şi specialist în olimpism.
Însă deocamdată, prioritatea organizatorilor este aceea de a garanta siguranţa participanţilor, precum şi a populaţiei, în timp ce disponibilitatea unui vaccin la scară mare rămâne ipotetică.
Provocarea rămâne însă una considerabilă, întrucât JO vor reuni 11.000 de sportivi veniţi din 206 ţări, însoţiţi de cel puţin 5.000 de oficiali şi antrenori, 20.000 de reprezentanţi ai media şi 60.000 de voluntari, cu un număr de competiţii în săli securizate, relatează Agerpres.
* articol publicat inițial pe Hotnews.ro