- Gică Hagi și Okan Buruk au jucat împreună cinci sezoane, între 1996 și 2001, cucerind Cupa UEFA și Supercupa Europei, în 2000.
- Din cantonamentul „Cim-Bom-Bom”, turcul care este acum antrenor principal la Galatasaray a vorbit pentru cititorii GOLAZO.ro.
- Okan Buruk și-a amintit cum l-a descoperit pe Hagi în ‘96, cum l-au impresionat șuturile sale de la orice distanță, cum se impunea în vestiar, ba chiar a și povestit cum l-a trimis Fatih Terim la dușuri pe Gică într-un moment mai încins cu antrenorul.
Echipa GOLAZO.ro a ajuns la Istanbul cu câteva ținte precise. Una dintre ele era Okan Buruk, actualul antrenor al lui Galatasaray.
Fostul mijlocaș, acum în vârstă de 51 de ani, a jucat mai mult de un deceniu pentru „Cim-Bom-Bom”, fiind alături de Hagi în toate cele cinci sezoane ale lui Gică la galben-roșii.
Crescut la copiii și juniorii Galatei, Okan era pe „Ali Sami Yen” când a venit Hagi, în 1996, și au plecat în același timp de la club, în 2001. Îl cunoaște foarte bine.
Au sărbătorit împreună cucerirea Cupei UEFA (0-0, 4-1 la penaltyuri în finală cu Arsenal) și a Supercupei Europei (2-1 cu Real Madrid), în 2000, unice în istoria fotbalului turc.
Acum, în apropierea proiectului #Hagi60 pe GOLAZO.ro, „aprobarea” interviului cu Okan Buruk a venit instantaneu. „Mister, o publicație din România vine la Istanbul pentru mai multe reportaje despre Hagi. Ar vrea să discute și cu tine”, i-a transmis ofițerul de presă al clubului, Coșkun Gulbahar. „Din România? Pentru Hagi? Da, absolut, facem!”, a replicat antrenorul Galatei.
Oaza de la Florya
Am stabilit să ne întâlnim a doua zi după meciul cu Konyaspor, la centrul sportiv „Metin Oktay”, din Florya. Baza pentru prima echipă și pentru toți juniorii academiei nu înseamnă doar 100% sport, adică terenuri și sală. Are și spital, și școală, și hotel, și restaurante, și loc de divertisment, și magazin de prezentare.
Un orășel în oraș, la 23 de kilometri de centrul metropolei cu 18 milioane de locuitori și la 31 km de stadionul Rams Park. O oază de verde, palmieri și plante exotice.
Încă de la intrare, ești întâmpinat de un leu imens pictat pe prima clădire. Leul, simbolul clubului.
Chiar lângă poartă, un grup de puști aștepta să se îmbarce într-unul din multele autocare. Toți copiii, îmbrăcați în treningurile oficiale galben-roșii, purtau masca lui Victor Osimhen, starul nigerian al lui Galatasaray.
În scurt timp, ne-am intersectat cu Okan.
Lui Okan îi râd ochii vorbind despre Hagi
Fostul mijlocaș s-a decuplat de la stresul jobului de antrenor al Galatei, cu care e acum lider în Turcia, și a vorbit pentru publicul GOLAZO.ro despre Hagi, varianta de vârf, ediție ‘96-2001.
Cum l-a descoperit, cum l-a așteptat, ce credea înainte să vină și ce a văzut, ce a simțit de la primul antrenament, ce a învățat de la el. Chiar și cum l-a trimis Fatih Terim la dușuri în pauza unui meci când Gică îi critica pe colegi mai tare decât antrenorul.
Dialogul s-a legat ușor. Iar lui Okan îi râdeau ochii amintindu-și de Hagi cu bucurie, cu admirație.
Okan: „Hagi, în trei cuvinte? Talentat, inteligent. Și… «unstoppable»”
Gheorghe Hagi împlinește 60 de ani. Ce mesaj ai pentru el?
Îl felicit pentru această aniversare. E foarte important pentru noi, ca om și ca jucător, bineînțeles. A fost un mare fotbalist, a fost unul dintre cei mai buni din fotbalul turc. A muncit foarte mult, a fost profesionist, a iubit fotbalul, știu foarte bine. A făcut lucruri extraordinare în fotbalul turc, la Galatasaray, dar și proiectul lui din România a fost foarte important pentru fotbal, pentru fotbalul românesc, a investit o mulțime de bani. A cucerit titlul, nu plănuia să-l câștige, dar a reușit. Minunat.
Cum l-ai descrie pe Hagi în trei cuvinte ca jucător?
(Se gândește puțin și zâmbește) Talentat, inteligent și… cum să spun… (îl întreabă pe ofițerul de presă cum se traduce în engleză „durdurulamaz”). Unstoppable! De neoprit. Așa era, de neoprit. Nu știai niciodată ce face pe teren.
„Amuzant când era fericit. Dar și nervos uneori …”
Cum era caracterul său, cum era personalitatea sa?
Caracter perfect. Sigur, îi plăcea disciplina, dar era și amuzant, când era fericit era foarte amuzant (râde, amintindu-și parcă). OK, uneori era și nervos…
Îți amintești un moment amuzant și un moment mai tensionat?
În general, reacționa în timpul meciurilor, în funcție de joc, reacționa la pauză sau la sfârșit. Îmi place tipul ăsta de fotbalist, care își asumă responsabilitatea, căruia îi pasă de colegi, de club, de Galatasaray.
A fost cel mai bun exemplu pentru noi, jucătorii turci, și pentru fotbalul turc Okan Buruk, antrenor Galatasaray
„Toți ziceau: «E bătrân, nu știm câte luni va mai juca». Apoi, când l-am văzut pe teren …”
Cum l-ai descoperit pe Hagi? Când a semnat cu Galatasaray, avea 31 de ani, tu doar 22. L-ai văzut înainte la Mondialul din 1994 sau jucând pentru Barcelona?
Da, îl văzusem de multe ori, dar înainte să vină la Galatasaray avea 31 de ani, toți ziceau: «E foarte bătrân, vine în Turcia, însă nu știm câți ani sau câte luni va mai juca». Am auzit multe asemenea lucruri. Totuși, la primul antrenament, am văzut ce calitate are, ce talent! Dar și că era bine fizic.
Toți jucătorii am spus atunci despre el că e foarte, foarte mare fotbalist și că e încă într-o condiție fizică excelentă Okan Buruk, antrenor Galatasaray
„A avut grijă de Emre, lucra mult cu el după antrenamente”
Cum se purta cu jucătorii tineri?
Eu nu mai eram atât de tânăr, jucam deja la Galatasaray de cinci ani, eram printre cei mai experimentați, deși aveam doar 22-23, dar a avut grijă foarte mult de Emre Belozoglu (n.r. fost jucător important al Galatei între 1996 și 2001). Când Emre a fost promovat la prima echipă de la academia clubului, avea 16 ani și semăna cu Hagi. Un picior stâng uimitor, aveau același profil, chiar dacă Emre era mai mult mijlocaș. Gică a fost atras de Emre, lucra foarte mult cu el la sfârșitul antrenamentelor.
Gică rămânea după ce se terminau antrenamentele pentru a lucra cu el?
Da, l-a ajutat mult pe Emre, a fost foarte important să învețe de la Gică.
„Nu exista distanță pentru el. Putea marca de la 50-60 de metri”
Hagi a înscris atât de multe goluri cu faimosul lui șut de la distanță…
(râde) Nu exista distanță pentru el. Nu conta de unde trage. Putea marca de la 50-60 de metri.
Te surprindea pe teren, la meciuri, sau știai deja de la antrenamente ce poate face?
Încă de la primul antrenament am observat ce putea face. Pase, diagonale, mingi lungi, 60-70 de metri, totul părea foarte ușor pentru el. Și șuta de oriunde, și de pe linia de margine, voi (n.r. românii) știți mai bine decât mine cum a înscris contra Columbiei, la Cupa Mondială.
Îmi amintesc un meci cu Monaco la Istanbul, a marcat de la linia de aut. Mingea se ducea așa (arată că balonul se mișca în aer), era uluitor când trăgea la poartă Okan Buruk, antrenor Galatasaray
„De la Hagi am învățat să fim profesioniști”
Ce ai învățat de la el?
Am învățat de la el… Faptul că voia să câștige fiecare meci a fost foarte important pentru mine. Și ne-a ajutat să învingem. Am învățat să driblez: când fenta, se uita la jucătorii adverși, la picioarele lor. Am învățat multe și profesional. Era foarte profesionist.
În acei ani, fotbaliștii turci nu erau foarte profesioniști, acum sunt, dar atunci nu erau. De la Gică Hagi și Popescu am învățat multe despre partea profesionistă a fotbalului Okan Buruk, antrenor Galatasaray
Okan Buruk despre Hagi: „Atâtea amintiri frumoase”
Care a fost cel mai important moment împreună la Galatasaray, tu și Hagi?
Cucerirea Cupei UEFA, în 2000. După triumf, am sărbătorit împreună. Întreg acel sezon a fost important, încă îmi amintesc, am jucat multe meciuri, am câștigat multe meciuri, inclusiv finala…
Dar Gică a fost eliminat în finala cu Arsenal.
Nu am uitat că ne rugam toți să rezistăm … Eu am jucat 80 de minute, eram pe margine când el a fost eliminat (n.r. provocat de Tony Adams, l-a lovit în spate pe căpitanul lui Arsenal) și mă rugam să se termine, pentru că am jucat 20 de minute în inferioritate în prelungiri. Am rezistat și a rămas o amintire frumoasă pentru noi. Și Cupa UEFA, și Supercupa Europei, împotriva lui Real Madrid.
Ai fost MVP în Supercupă.
Da, eu am fost MVP la 2-1 cu Real. A fost alt succes, însă Cupa UEFA a fost cea mai importantă.
Cum l-a scos Terim pe Hagi din vestiar
Cred că ai văzut filmul despre Fatih Terim de pe Netflix. Există un moment acolo, cu Hagi și Umit Davala vorbind despre ce s-a întâmplat la pauza unei partide. Hagi a intrat în vestiar și a început să vă critice pe voi, colegii. Fatih Terim a apărut și i-a zis: „OK, Gică! Sunt și eu aici, oprește-te!”. Dar el a continuat. Și Terim a urlat: „Gică, tu le știi pe toate! Du-te la duș! Nu mai joci acum!”. Era dificil cu Terim?
Nu mai știu exact ce meci era, unul în campionatul Turciei, contra lui Karabuk parcă, nu-mi mai amintesc bine. La pauză, Hagi ne critica, a avut un schimb de replici cu antrenorul și „coach” l-a anunțat: „Gică, stop! Du-te la duș! Nu mai joci în a doua repriză!”.
Umit Davala spunea: „Oh, dacă i-a făcut asta lui Hagi, îți dai seama ce ne-ar face nouă!”.
Da, da. Uneori, ca antrenor, trebuie să faci ceva.
Ați învățat amândoi de la Terim. Și tu, și Gică.
E foarte diferită perspectiva de la jucător la antrenor. Dacă devii antrenor, înțelegi mai mult decât înțelegeai ca jucător. E diferit. Să fii antrenor e mai dificil, trebuie să te gândești la tot.
Okan și Hagi, adversari!
Ați plecat amândoi de la Galatasaray în 2001, tu la Inter Milano, Gică s-a retras. Te-ai întors în Turcia, dar ai semnat cu Beșiktaș, în 2004, apoi Hagi a devenit antrenorul Galatei. Cum a fost să joci împotriva lui Galatasaray cu Gică pe bancă?
E adevărat, am părăsit Galatasaray împreună, în 2001, eu m-am transferat la Inter, el s-a retras. Am jucat trei ani în Italia, după-aceea m-am întors în țară, întâi am încercat să revin la Galatasaray, nu a fost posibil atunci, așa că m-am dus la Beșiktaș…
Cum a fost să fiți adversari?
Mi-a fost foarte greu să joc împotriva lui Galatasaray. A fost dificil și pentru fanii lui Beșiktaș, și ai Galatei. Ambele tabere aveau un semn de întrebare. Unii protestau contra ta, ceilalți se gândeau: «E legendă a lui Galatasaray, ce va face în fața lui Galatasaray?». Și unii, și alții puneau un semn de întrebare în dreptul meu. A fost foarte dificil.
Vorbeai cu Gică înaintea meciului?
Nu, doar ne salutam. Îți imaginezi, în ziua meciului, psihologic era foarte greu pentru amândoi.
„Hagi era cel mai bun exemplu de antrenor pe teren”
Sunteți amândoi antrenori acum. Te gândeai văzându-l pe Gică Hagi, coleg, jucător, că va deveni antrenor? Te gândeai și că tu vei fi într-o zi antrenor?
Nu prea poți anticipa cine va fi antrenor. Totuși, cunoscându-l pe Gică, el era cel mai bun exemplu. Când era jucător, era semiantrenor. Îi plăcea să conducă, să vorbească…
Și pe teren?
Da. Întotdeauna. Înainte de meci, după meci. Critica, îi plăcea să ajute echipa, să arate slăbiciunile și punctele forte ale acțiunilor. El părea de atunci viitorul antrenor al lui Galatasaray.
Ziua #Hagi60 pe GOLAZO.ro
- Infografie spectaculoasă pentru #Hagi60 - reperele unei cariere fabuloase
- Opinie Cătălin Țepelin: „Hagi, 10 pe linie”
- Cum se păstrează o legendă. Hagi e peste tot! Reportaj GOLAZO.ro la muzeul lui Galatasaray din Istanbul
- Hagi, tatuat în inima Turciei. Reportaj GOLAZO.ro la Istanbul: au trecut 24 de ani de la ultimul meci jucat de Hagi aici. Dar lumea încă îl divinizează