Publicat:
05.02.2025, ora 10:00
Actualizat: 05.02.2025, ora 10:04
- Gheorghe Hagi împlinește 60 de ani. Iar orașul tinereții sale, Istanbul, i se închină și astăzi, la un sfert de secol distanță.
- Fanii mai în vârstă ai Galatei au transmis moștenirea mai departe, copiilor și nepoților. Tinerii care nu l-au văzut pe viu l-au descoperit pe YouTube. Azi, îi sărută chipul și se închină la el.
- Cea mai frumoasă declarație de dragoste din partea unui fan turc, la microfonul GOLAZO.ro: „Cei mai mulți oameni spun că Hagi a fost «Maradona al Carpaților», dar noi credem că Maradona a fost «Hagi al Argentinei»”.
26 mai 2001. Vechiul stadion Ali Sami Yen erupe, Galatasaray - Trabzonspor se termină 4-0, iar Hagi onorează derbyul printr-o dublă și-un assist și iese de pe gazon într-un vuiet teribil. Zeci de mii de oameni îl aclamă și plâng în același timp. A fost ultimul meci al Regelui.
Au trecut de atunci 8.661 de zile. Aproape 24 de ani. O eternitate.
Cât durează oare umbra unei legende sportive într-un loc în care a făcut istorie? Asta am vrut să aflăm pentru publicul GOLAZO.ro, așa că ne-am deplasat la Istanbul să căutăm urmele magicului Hagi aici, în cel mai mare oraș european, ca populație.
„Orașul celor șapte coline”
18 milioane de locuitori, cifră care poate atinge 25 de milioane în vârf de sezon, vara, când e plin de turiști.
O metropolă întinsă pe două două continente, unic în lume, poarta Europei spre Asia, de-o parte și de alta a Bosforului.
Centrul istoric, economic și cultural al Turciei. Capitală imperială timp de 1.600 de ani, de la bizantini la otomani. Și orașul pe care Hagi l-a avut la picioare în perioada 1996 - 2001.
Hagi e la fiecare pas în Istanbul
Dincolo de frumusețea lui aparte, Istanbul e sinonim cu aglomerația. Aici, în această lume plină de claxoane, culoare și pasiune, îl descoperi pe Gică Hagi la fiecare pas. Pentru că nu e loc din Turcia unde să nu se știe de el, de numele lui, de ceea ce a făcut cu mulți ani în urmă.
Concluzia se cristalizează rapid, după doar câteva ceasuri în Istanbul: Gică a rămas intangibil în sufletele turcilor!
Am ajuns într-o sâmbătă, în ziua unui meci de campionat contra Konyei, și ne-am oprit în centru, în piața Taksim.
Acolo i-am găsit pe tinerii Sametcan și Teoman, doi prieteni îmbrăcați în roșu și galben, care au reacționat instantaneu când le-am arătat o poză cu Hagi, din 2000-2001, ultimul lui sezon printre „lei”.
„Am văzut înregistrările de pe YouTube ale meciurilor și știm că Hagi e o mare legendă a lui Galatasaray, cel mai faimos jucător care a venit vreodată la Galatasaray”, a spus Samet.
Tata și bunicii mi-au povestit și ei despre partidele lui Hagi, finala Cupei UEFA și Supercupa Europei din 2000, cum le-a câștigat cu echipa. A fost un jucător important pentru noi Sametcan, suporter Galatasaray
Singurul lui regret, că „n-am putut să-l văd live jucând, nici nu eram născut. Am auzit o mulțime de povești. Toată lumea își amintește de el”.
Când a aflat că Hagi împlinește 60 de ani, a adăugat: „Pe oricine ați întreba aici, în Istanbul, vă va vorbi despre el. E în inimile noastre și va rămâne mereu în inimile noastre”.
„I love you, Hagi!”. O scandare de peste un sfert de secol la Istanbul
Am plecat din Taksim, am coborât pe bulevardul Istiklal, printre mii de oameni, localnici sau turiști, atenți și la tramvaiul care trecea prin mijlocul lor.
În fața magazinului oficial al lui Galatasaray (e și la centrul sportiv Florya, și la „Rams Park”), roșu și galben îți săreau în ochi, erau peste tot. Tricouri, steaguri, fulare. O mulțime de fani, afară și înăuntru.
Doar un cuvânt, „Hagi”, și suporterii s-au strâns imediat în jurul nostru. Au început să cânte, scandarea în engleză care nu s-a schimbat de peste un sfert de secol:
„I love you, Hagi! I love you, Hagi! I love you, Hagi!”.
Un SUV al poliției e parcat chiar după colț, dar și polițiștii ar cânta „I love you, Hagi!”.
În timp ce îi filmam și fotografiam pe fani, tramvaiul a trecut la centimetri de noi. Vatmanul claxonase, dar puțini l-au auzit de „I love you, Hagi!”.
Băiatul care-i sărută chipul de pe tricou: „Hagi, legenda mea”
Am intrat în magazin și ne-a întâmpinat Kadîr, unul dintre cei care au grijă ca toți cei ce intră în universul Galatasaray să plece mulțumiți.
Auzise „I love you, Hagi!”. Și-a dat seama că suntem din România. L-a întrebat pe manager dacă putem filma și răspunsul a fost pozitiv, prompt.
Ne-a dus direct la tricoul lui Gică. Tricoul de legendă, lângă cel al lui Wesley Sneijder.
Kadîr a luat tricoul cu numărul 10, cu numele lui Hagi și autograful său pe spate, și ni l-a arătat, mândru. Avea portretul lui Gică stilizat pe piept. Deasupra numelui scria „Comandante”. Comandantul.
Nu doar ni l-a arătat. A luat tricoul, i-a sărutat chipul lui Hagi, l-a dus la frunte, închinându-se la el. A spus doar atât: „Hagi, legenda mea. I love you, Hagi! I love you, Romania!”. Și s-a înclinat.
„Mie Hagi mi-a influențat viața!”
Nu departe, într-o zonă în care steagurile roș-galbene fluturau la ferestre, din Istiklal pornește Nevizade, strada-Galatasaray, cu restaurante asaltate de susținătorii „Cim-Bom-Bom”.
Aici ne-a apărut în față Olcay, care se plimba cu tatăl său în așteptarea partidei. Ambii aveau la gât eșarfele favoriților.
Olcay a fost fericit să ne vorbească de Gică. Pentru că Hagi i-a influențat viața, l-a făcut să iubească fotbalul.
„Într-o dimineață, când aveam doar vreo 4 ani, tata a plecat undeva cu steagurile lui Galatasaray. Am aflat după aceea că s-a dus la un meci de fotbal, era Steaua București - Galatasaray, semifinala Cupei Campionilor (n.r. 4-0 pentru Steaua, în turul 1987-1988)”, ne-a povestit el.
În acea zi, am fost emoționat de fotbal și de Galatasaray. Aceea a fost prima mea amintire despre fotbal și Galatasaray. Tata a adus ceva din România, un steag cu Steaua București și niște reviste. Acolo am descoperit o fotografie cu Hagi. M-am uitat mulți ani la acea poză Olcay Guney, suporter Galatasaray
Olcay a reluat șirul amintirilor. „În 1996, Hagi s-a transferat la Galatasaray. Așa fericit am fost! L-am văzut de patru-cinci ori pe viu jucând și am fost impresionat.
În al patrulea lui an în Turcia, l-am întâlnit pe aeroportul din Antalya. Am făcut o fotografie cu el și i-am arătat steagul Stelei București. Mi l-a semnat, dar, din păcate, am pierdut acel steag chiar la aeroport. Am fost foarte dezamăgit atunci, însă a rămas poza mea cu el”.
A fost o legendă. Profesorul. Îl iubim foarte mult. A cucerit patru titluri consecutive de campion, a câștigat Cupa UEFA, Supercupa Europei. Cei mai mulți oameni spun că a fost „Maradona al Carpaților”, dar noi credem că Maradona a fost „Hagi al Argentinei” Olcay Guney, fan Galatasaray
„Te tubesc, Hagi”
Olcay se emoționează și transmite mai multe mesaje pentru Hagi. Întâi, în engleză: „I love you, Hagi! Te iubesc cu adevărat. Nimic nu se compară cu tine, nimeni nu se compară cu tine. Te iubesc cu adevărat, Hagi!”.
A încercat în română. A greșit o singură literă: „Te tubesc, Hagi”.
A încheiat în turcă: „Seni seviyorum, Hagi! Te iubesc, Hagi! Ești unic!”.
Amprenta lăsată de Hagi aici, în Istanbul, este de neșters. Turcii îl vor iubi pe vecie. Și noi trebuie să învățăm de la ei.
Ziua #Hagi60 pe GOLAZO.ro
- Infografie spectaculoasă pentru #Hagi60 - reperele unei cariere fabuloase
- Opinie Cătălin Țepelin: „Hagi, 10 pe linie”
- Cum se păstrează o legendă. Hagi e peste tot! Reportaj GOLAZO.ro la muzeul lui Galatasaray din Istanbul
VIDEO: cele mai noi imagini din sport
.jpg)
