Publicat:
06.01.2025, ora 08:10
Actualizat: 06.01.2025, ora 13:09
- George Pușcaș este unul dintre cei mai contestați fotbaliști români ai ultimilor ani, în ciuda celor 26 de goluri marcate pentru naționala de seniori și cea U21
- „Am ajuns la maturitate, acum îndur mai ușor anumite lucruri”, spune el, din Turcia, într-un amplu interviu în care s-a deschis pentru publicul GOLAZO.ro
- Atacantul care va împlini în curând 29 de ani vorbește fără ocolișuri despre dezamăgirile de la națională, despre presupusul conflict cu Mircea Lucescu și despre planurile sale
Pentru români, Bodrum = turism, all inclusive, relaxare. Pentru George Pușcaș, Bodrum = restart, muncă, goluri.
După ce ani la rând a jucat în Italia și în Anglia, atacantul își completează CV-ul cu o echipă nou-promovată în prima ligă a Turciei. La peste 1.000 de km de București, într-un golf spectaculos la Marea Egee.
Experiența lui aici a început bine. Nu la fel se poate spune despre noul capitol al naționalei, cu Lucescu selecționer. „Încă n-am arătat tot ce pot. Mereu îmi aștept șansa. Sunt serios, dedicat și mă doare când sunt judecat nedrept de anumiți suporteri ori de presă”, spune el, afundat într-o canapea crem, în primele zile ale lui 2025.
Și dialogul exclusiv cu echipa GOLAZO.ro se leagă repede, luând în plin toate subiectele sensibile.
La mulți ani, George! Îți mulțumim că ne-ai primit aici, la Bodrum. Ce faci? Cum a fost 2024 pentru tine?
La mulți ani vouă și tuturor cititorilor GOLAZO.ro. A fost un an plin de momente de care m-am bucurat. Și un an plin de succese, care vor rămâne cu mine pentru totdeauna.
Ce ai învățat din acest 2024?
Multe. Uite, am învățat cum e să ai un nepot, cum e să stai cu el. Simți așa, o altfel de iubire, una pentru o persoană specială, fiind copilul surorii mele. Dar am învățat multe lucruri și din fotbal. Pentru că în fotbal se învață la orice vârstă.
Ai jucat în campionate tari, Italia, Anglia. Cu ce te poate surprinde Turcia?
În fotbal, cât timp joci, indiferent de vârstă, mereu vei vedea ceva nou. N-am trăit niciodată cu ideea că ok, am trecut prin ceva și niciodată n-o să se mai întoarcă sau că nu va mai fi la fel. Ba din contră. Pot fi lucruri mai rele, mai bune. Fotbalul e un sport atât de complex, te poți aștepta mereu la orice. E multă competiție, sunt implicați mulți oameni, e și multă așteptare, mult profesionalism la care trebuie să te supui și la care e nevoie să ajungi.
Ești la vârsta la care despre fotbaliști spune că sunt deja copți, maturi. Acum, când îți setezi obiective la început de an, sunt mai multe cele profesionale sau cele personale?
Bună întrebare! E o balanță echilibrată. Cred că sunt și la vârsta echilibrului. Pentru fotbal, ca să zic așa. Nici nici prea tânăr, nici prea bătrân, hai să zic nici la final de carieră. Încă îmi doresc foarte mult de la fotbal, de la cariera mea, simt că am ajuns și la o maturitate anume și pot să-mi exprim mai bine calitățile. Și cred că și pot să îndur mai mult unele chestii. Iar pe plan uman, am mult mai multe de învățat. Acolo cred că n-o să ne maturizăm total niciodată. Hai s-o spun altfel: mereu va fi ceva nou, e o dezvoltare continuă.
Rămâne o decizie surpriză venirea ta aici, după atâția ani în Italia și Anglia. De ce?
Am vrut să schimb ceva, să schimb campionatul. Îmi place asta, îmi plac experiențele noi, îmi plac începuturile. Să-mi arăt mie lucruri noi și să-mi demonstrez că pot să fac față oriunde și că pot să mă adaptez oriunde. A fost o schimbare mare, pentru că în mare parte cariera mea s-a petrecut în Italia. Și au fost cei mai frumoși ani acolo, dar n-am plecat cu gândul că nu mai îmi place Italia. Nu! Voiam să învăț o cultură nouă, voiam să văd un fotbal diferit. Am ajuns și la o vârstă la care voiam o experiență nouă. Plus că sunt genul de persoană căreia îi place să se supună mereu provocărilor.
Așa ai ales Turcia.
Și am ales bine, pentru că îmi place foarte mult aici. Chiar mă bucură faptul că văd un alt stil de trai, de viață, de profesionalism.
Ce te-a învățat Turcia, mai exact?
Aici se gestionează total diferit situațiile inclusiv în timpul antrenamentelor. Sunt și alte feluri de antrenamente. Antrenorii sunt diferiți. Mai ales cei turci. Au alte așteptări, se uită la alte detalii. Iar ca țară m-a surprins, pentru că stau într-o zonă în care e foarte cald. Dar e frumos! Oamenii calzi și ei, mâncare bună.
„M-a dorit Rapid? Mulțumesc, dar nu m-aș întoarce”
Apropo, s-a scris mult în România despre faptul că te vrea Rapid. Ce a fost adevărat?
Personal, cu mine nu s-a pus niciodată problema. Eu sunt genul care zice lucrurilor pe nume. Direct, la mine, nu s-a ajuns, nu știu dacă s-a ajuns la agenții mei și nu au vrut să-mi spună, dar nu cred. Pentru că vorbim despre orice ofertă și orice interes al vreunei echipe. Dacă Rapidul chiar m-a vrut, mie îmi face plăcere că m-a căutat un club cu tradiție atât de mare, în special că e din țara mea. Îmi face mare plăcere! Dar nu, în ultimii ani nu am avut niciodată gândul de a mă întoarce în țară, pentru că am evoluat mereu în campionatele puternice, am plecat în străinătate de mic și întoarcerea nu a fost un obiectiv pentru mine. Mi-am petrecut toată viața printre străini și toate lucrurile pe care le știu azi le-am învățat "afară". N-aș schimba ceva, mai ales că mă simt bine.
Dar spre finalul carierei?
Nu știu ... Nu știu ce o să se întâmple, nu poți să prevezi niciodată viitorul unui fotbalist. Cariera va fi mereu imprevizibilă. Dar nu zic nu, nu zic nu la nimic, pentru că în viață mi s-au întâmplat atât de multe chestii la care nu mă așteptam vreodată... Dar deocamdată sunt aici și sunt bine. Sunt în Turcia, a patra țară în care joc, după România, Anglia și Italia. Și pot să zic că mă simt bine aici. Cariera e scurtă, vreau să descopăr cât mai multe obiceiuri și stiluri de fotbal.
Statistica ta arată bine în această jumătate de sezon la Bodrum, pare că te-ai adaptat repede aici.
E adevărat. Chiar m-am adaptat repede stilului turcesc. Și oarecum am prevăzut asta, nu am avut niciun gând în care n-aș fi putut să mă adaptez sau să gândesc că mi-ar fi greu. Nu știu de ce, poate pentru că înainte am fost în cele mai grele campionate, cu cele mai importante echipe, cu cei mai mulți suporteri și am întâlnit cele mai multe dificultăți până la această vârstă. Deci eram călit cumva. Eu cred că de aici încolo, indiferent de ce mi se arată, voi fi pregătit 100% să confrunt. Orice decizie sau orice întâmplare. Mă bucur foarte mult că m-am adaptat, dar încă mai am timp să fac și mai bine. E doar începutul și nu cred că am arătat deocamdată tot ceea ce pot.
Ce s-a întâmplat între Pușcaș și Mircea Lucescu
Te cunosc destul de bine, te urmăresc de când erai la U21. Și știu ce ți-a lipsit în 2024: echipa națională. Ai fost unul dintre jucătorii importanți din ultimii ani, pe care cam toți selecționerii s-au bazat, însă în Liga Națiunilor ai jucat toamna asta doar vreo 25 de minute. De ce? Ai primit explicații de la Mircea Lucescu? Le aștepți?
Nu am primit și nici nu le-am așteptat. Iar deciziile am fost nevoit să le accept. Trebuie să accepți deciziile antrenorilor care vin la națională și deciziile a tot ceea ce se întâmplă în jurul naționalei. Cum ar fi altfel? Nu aș avea de ce să contrez ceva. Eu pur și simplu sunt genul de persoană care când ceva nu a mers bine, am cerut explicațiile, în sensul că am vrut să știu ce aș putea face mai bine, să înțeleg cu ce aș putea ajuta mai mult. Să fiu mai disponibil. Dar nu, n-a fost niciodată o supărare majoră sau să-mi pun semne de întrebare în privința naționalei. Am știut mereu ce produc eu zi de zi și ce dau eu fotbalului. Știu când și cât mă antrenez, cât de profesionist sunt, așa că mereu am fost disponibil și am acceptat ce se întâmplă.
Ai jucat 8 minute cu Kosovo în septembrie. Și 19 minute cu Cipru în octombrie. Apoi, aflând că nu vei fi în lot la meciul următor, din Lituania, ai vrut să te întorci mai devreme la echipa de club. Și s-a vehiculat că de aici s-a stârnit un conflict cu domnul Lucescu.
Total neadevărat. Sunt multe lucruri neadevărate scrise despre mine, dar n-am ieșit la înaintare cu vreun răspuns pentru că nu merita. Primeam jigniri personale, nu sportive. Cine știe cum sunt ca persoană și în fotbal, știe ce vreau să fac zi de zi. Știe exact ce produc, cum arăt și cum mă comport, ca să fiu sută la sută pentru fotbal. N-am deranjat pe nimeni și vă pot confirma asta toți antrenorii cu care am lucrat. Știu cum sunt zi de zi la un club de fotbal. Ce s-a spus a fost, deci, neadevărat. Aflând că nu sunt în lot pentru deplasarea din Lituania, cei de la Bodrum m-au sunat în secunda doi să vadă ce s-a întâmplat, dacă m-am accidentat. Le-am spus că e totul OK și că am primit această decizie neașteptată (n.r. de a nu fi în lot). Pentru că jucam devreme în săptămâna aceea, mi-au cerut să revin cât mai repede pentru a avea mai multe antrenamente tactică.
Și?
Mi s-a părut o idee bună. De ce să nu mă întorc la echipa de club? Nefiind în lot, nu mai puteam să ajut echipa națională. Am zis să mă întorc la club și să arăt acolo mai mult, iar la următoarea convocare să demonstrez că sunt pregătit. Așa s-a întâmplat, dar n-a fost niciun conflict cu domnul selecționer. Pur și simplu i-am zis ce mi-a transmis clubul. El mi-a spus într-un mod respectuos că ar fi bine să rămân să văd meciul. Am spus “perfect” și m-am întors la echipa de club după meciul din Lituania. N-a fost niciun conflict.
N-ai văzut niciun fel de grimasă, n-ai simțit vreo chestie care să-l fi deranjat pe selecționer?
Nu cred! N-aș vedea de ce ar fi. E ceva profesional. Nu doar la noi se întâmplă. Dacă nu faci parte din lot și e ultimul meci, e și normal să poți să mergi să ajuți echipa de club. Mai ales că aveam meci în săptămâna aceea. Aș vrea să cred că n-a fost niciun gând rău, personal. Am avut o cerere, mi s-a comunicat respectuos că ar trebui să rămân la meci și asta a fost.
George Pușcaș: „M-a deranjat și m-a durut că n-am mai fost convocat”
N-ai mai fost convocat pentru cele două meciuri din octombrie. Te-a durut? Erai un obișnuit al lotului.
Aș minți dacă aș spune că nu m-a durut. Știu ce pot să dau pentru echipa națională. Dacă sunt pus în cele mai bune condiții, aș fi foarte benefic și util pentru ce se întâmplă acolo. Dacă nu m-ar deranja, înseamnă că nu mi-ar păsa. Ceea ce e fals. Țin la echipa națională. M-a deranjat și faptul că nu am fost inclus în lot (n.r. la meciurile cu Lituania). Noi, jucătorii, ar trebui să fim supărați când nu suntem în teren, pentru că asta ne este meseria. Dar, în același timp, eu n-am creat nicio problemă. M-am întors la echipa de club, pentru că știu că pot să fac mai mult. Încerc să arăt cât mai mult, că pot să fiu util și un om pe care te poți baza în teren.
Mă întorc la ce ziceai mai devreme, că s-au spus multe lucruri neadevărate despre tine. De ce crezi asta? Simți că ai devenit o țintă pentru presă și suporteri?
Oarecum s-a simțit asta. N-am simțit-o eu, dar cei apropiați mie, da. Eu mi-am dat seama de toate cele întâmplate, la câte neadevăruri s-au scris despre mine... Nu știu de unde au început și de ce? Pentru mine au fost mereu un semn de întrebare, o dilemă, pentru că n-am deranjat pe nimeni niciodată. De fiecare dată când am fost chemat, am produs și am încercat să produc cât mai mult și să dau sută la sută. Sunt unul dintre cei mai profesioniști jucători, iar cei care mă văd și mă știu pot confirma asta. Când sunt chemat și când joc fotbal pentru echipa națională, sunt cel mai mândru și cel mai patriot.
Nu cred că ți s-a reproșat faptul că nu ți-ai dori …
Am avut mereu cuvinte de laudă pentru România și pentru suporterii români. Sunt magnifici, sunt spectaculoși. Nu vreau să cred că sunt oameni care sunt probabil împinși să vorbească urât despre mine, pentru că n-aș găsi un motiv ca cineva să vorbească urât despre o persoană pe care nu o cunoaște. Toți care mă cunosc știu cu adevărat cât suflet pun și cât de bine pregătit vin la națională. Vreau să mă țin departe de acest val de răutate la adresa mea. Asta m-a întărit în ultimii ani și m-a pregătit pentru ce urmează, m-a făcut mai atent și la ceea ce am de făcut.
Eu m-am simțit bine când am avut constanță, când am avut prezență și minute jucate. Când am fost pe teren și am fost lăsat să demonstrez. Atunci am produs cel mai mult. Mereu am fost un om muncitor și dedicat, iar antrenorul își dă seama. Îmi aștept doar șansa. George Pușcaș
Spui că familia a suferit din cauza criticilor la adresa ta. A fost vreo scenă anume?
Au fost mai multe scene, întrebări de genul “de ce se zice că ești așa, când de fapt tu ești așa”. De ce se zice că ai părul roșu, când al tău e blond. De ce se zice când ai un picior așa și nu așa…. Sunt lucruri total false adresate cuiva, cu lipsă de respect. Îmi plac criticile, pentru că mă trezesc și mă fac să fiu mai ”aware” (n.r. conștient), să știu ce am greșit și cum să îmbunătățesc. Ceea ce nu am acceptat din partea oamenilor care nu mă cunosc și cu care n-am stat nicio dată la masă este lipsa de respect. Sau jignirile personale. Nici jignirile fotbalistice nu le înțeleg. Dar dacă vii cu jigniri despre om, nu mai e nimic legat de fotbal, ci e ceva mai mult de atât.
Fii mai explicit.
Nu găsesc niciodată motivul pentru ca cineva să aibă ceva personal cu o altă persoană care doar joacă fotbal și își dă sufletul pentru echipa națională, care încearcă să producă cât mai mult. De ce ai fi în stare să ai o lipsă de respect omenesc față de acea persoană și nu te limitezi la criticile fotbalistice, când greșește ceva pe teren? Mai sunt meciuri slabe, mai sunt meciuri bune. Omul nu se schimbă dacă are trei meciuri slabe …
Sugerezi chiar o influență externă pentru ca tu să fii scos vinovat?
Nu! Nu vreau să mă gândesc la asta, nu vreau să știu așa ceva pentru că nu vreau să mă preocupe. Nici nu vreau să cred că este așa. Nu mi se pare.. Nu sunt genul ăsta de om și nici nu vreau să existe această idee. Vreau să cred că n-are nimeni personal nimic cu mine. Aș aprecia mai mult dacă aș fi criticat pe plan sportiv. Aș lua acele critici și le-aș analiza, mai ales dacă vin de la persoanele care știu cu adevărat ceea ce se întâmplă și care au avut treabă cu fotbalul. Le-aș analiza, ca să fiu mai bun și să nu mai fac aceleași greșeli.
Relația perfectă cu Edi Iordănescu: „Mister știa cum să lucreze cu noi”
Antipatia pentru tine a apărut când s-a vorbit despre un conflict între generații la națională. Când voi, cei din generația 2019, semifinaliști la Euro, ați făcut pasul la echipa mare. S-a scris că ați vrut să vă impuneți și să aveți controlul vestiarului.
Total neadevărat! N-a fost niciun semn la schimbarea generației. N-a fost vreo conversație între noi, cei tineri, și cei care erau deja acolo, să se fi creat două echipe diferite. Am venit cu un oarecare succes de la U21 și am venit cu un plus de încredere celor care erau acolo. Țin și acum minte o grămadă de nume din vestiar, care nu mai sunt, dar care mi-au oferit un mare sprijin. N-am simțit niciodată un semn de întrebare, din contră, încercau să ne integreze pe noi, cei care am venit de la U21.
Ultimul tău gol la naționala mare a fost unul cu greutate, la 2-1 cu Israel, meci jucat la Budapesta. Practic, acea victorie ne-a dus la Euro 2024. Mai ții minte acele momente din octombrie 2023?
Da! A fost unul dintre cele mai frumoase și mai intense meciuri pentru noi, dar și pentru suporteri. A venit după o mare așteptare, fără succese, fără calificări și confirmări la care multă lume se aștepta. Noaptea de după a fost magică pentru noi. Mister Edi a fost foarte ... el a prevăzut, transmitea jucătorilor că această calificare era atât de posibilă. Ne-a făcut să fim un grup mai bun și încrezător.
În mandatul lui Edi Iordănescu s-a tot discutat dacă meriți sau nu să joci. El a mizat pe tine cumva împotriva curentului. Care e relația ta cu Edi Iordănescu?
În momentele respective, Mister îmi oferea încredere. Prin cuvintele pe care mi le transmitea înainte de antrenamente și de meciuri. Eu și Mister împărtășeam multe calități umane. Avem sângele de român care ne face să dăm 200% când vine vorba de un obiectiv mare. Am împărtășit multe pe drumul ăsta, îmi spunea să fac ce e mai bine. Cunoștea toată echipa, fiind cu noi mereu și de ceva timp. Cred că asta a fost calitatea lui. Ne-a cunoscut bine personal, la nivel uman. Și știa cum să lucreze cu noi pe calea asta. Știa cum să apese butonul ăla prin care să fim toți activi și mai focusați pe meciurile importante. Asta a fost de când a venit și a pășit la națională. A impus obiectivul și l-a îndeplinit.
Relația mea cu Edi Iordănescu a fost specială. Știa cum să apese butonul ăla ca să pot face lucrurile mai bine George Pușcaș
Toți cei care ați fost la Euro 2024 spuneți că secretul acestei Generații de Suflet a fost relația umană foarte bună dintre voi.
În fotbal se văd echipele în care jucătorii au relații bune între ei și formează o echipă unită. Se vede în teren și se simte. Asta s-a văzut și la noi. Am fost o echipă unită, o echipă la care n-au existat niciodată conflicte. Am îndreptat toată echipa spre un singur obiectiv și asta ne-a făcut să avem succes.
George Pușcaș: „Suporterii nu mă cunosc, mă judecă greșit”
Cum ai trăit primul meci de la Euro, cel cu Ucraina? Ce ai simțit când ai pășit pe teren și ai văzut atâția români în tribune?
Acea imagine spune exact ce înseamnă România. Ne trebuie puțin să ne aprindem și puțin să ne stingem. S-a creat o emulație și s-a văzut pe toate stadioanele cât suntem de uniți ca țară. Spun asta pentru că-mi place să cred că suntem uniți ca nație. Nefiind acasă foarte mult timp, plecând de mic, mereu când mă întorc acasă simt calitatea asta de familie.
Cum vezi tu relația ta cu microbiștii români?
Relația mea cu suporterii români a fost foarte bună. Chiar dacă s-a vrut să se ascundă sau să pară că n-ar fi tocmai așa. În presă s-au spus multe neadevăruri, așa a fost influențată multă lume din România. Oarecum îi înțeleg pe oameni. Când se uită la un meci, ei n-au de unde să cunoască și omul din spatele fotbalistului. Și atunci, ei cred ce aud la TV sau citesc în presă. Așa își creează o părere greșită în multe cazuri. Bine, nici eu n-am prea ieșit în față să vorbesc.
Aici crezi că ai greșit?
Nu! Am acceptat mereu conversațiile și interviurile care au avut un subiect original și care au fost autentice. Cum e cel actual. Sau când a fost vorba de oportunitate, o întâmplare din fotbal, un succes. Dar nu vreau să ies la rampă când apare ceva greșit sau neadevărat, să mă apăr pentru asta.
Dar suporterii cum să te cunoască dacă nu vorbești mai des?
Nu poți cunoaște cu adevărat o persoană într-un interviu de la finalul unui meci, acolo sunt întrebări punctale - cum a fost jocul, ce s-a întâmplat, ce puteai face mai bine. Aș prefera mai degrabă să fac interviuri ca ăsta de acum, complexe, în care vorbim la început de an ce a fost în anul precedent. Îmi face plăcere să vorbesc despre lucrurile care au ieșit și care nu. Poate sunt și alte căi prin care suporterul român să mă cunoască. Poate voi oferi mai mult din timpul meu și disponibilitate de a cunoaște persoana mea care a fost de multe ori tratată nedrept.
Poate imaginea ta a fost influențată și de stilul tău extravagant? Ești pasionat de fashion, vrei să fii diferit etc.
Nu m-am gândit la asta. Ca o pasiune de-a mea să ducă aici. Să te îmbraci diferit nu e nimic greșit. Să ai păr lung sau scurt nu e greșit. Să fii diferit nu e greșit. Mai ales în fotbal. Dar suntem în 2025 și nu cred că un stil mai diferit, un păr mai lung sau o mânecă mai lungă poate influența o performanță din teren sau poată pune o etichetă despre un fotbalist că ar putea fi mai bun, mai rău, mai urât, mai frumos. Toți suntem frumoși, fiecare în felul lui.
Din ce te inspiri când vine vorba de stil?
Sunt chestii de moment. N-am nicio sursă de inspirație. Mai văd lucruri online și când le pun în practică nu-mi aduc aminte de la cine le-am luat și spun că sunt de la mine. Toți ne inspirăm unul de la altul. E foarte greu să inventezi ceva în ziua de azi.
Ca sportiv ești expus, oricine te poate critica, e ceva normal. În mediul ăsta trăim. Dar când o dai pe plan uman, nu doar sportiv, deja e neștiință. Lumea din România nu mă cunoaște cum sunt eu ca om. George Pușcaș
Pușcaș, liniște și credință
Spune-ne două lucruri pe care lumea nu le știe despre tine. Uite, să te cunoască suporterul și altfel.
Lumea nu știe că sunt foarte liniștit. Îmi place liniștea de acasă, liniștea să pot să citesc ceva. Și sunt foarte credincios.
Te ajută credința?
Foarte mult! Îmi doresc să fiu și mai credincios, să apelez și mai mult la calea spirituală. E important pentru fiecare din noi, pentru că altfel n-am putea trăi și n-am avea niciun reper.
Credința nu trebuie demonstrată, ci se simte la om. E ceea ce ai în suflet. Dumnezeu te poate face să crezi că tot ceea ce se întâmplă este benefic și trebuie să fii recunoscător pentru ceea ce ai George Pușcaș
Pierzi timp în online?
Deloc!
Cum ai reușit? Fără Instagram, Tik Tok și tot ce înseamnă social media.
În ultimul timp m-am debarasat. Când eram tânăr pierdeam foarte mult, dar în ultimii ani sunt fericit că m-am schimbat. Am pus stop. Nu pierdeam mult timp acolo, ci pur și simplu căutam inspirație. Dar în ultima vreme am învățat din alte surse mai mult decât din social media. Online, pe diverse plarforme educaționale, poți învăța multe chestii. Nu pe social media.
Ce crezi, ne calificăm la Mondiale?
Calificarea la Mondiale e un obiectiv realizabil după performanța pe care am făcut-o la Euro. Acum realizăm că avem șanse la orice. Atuul nostru poate fi faptul că la lot ne știm bine între noi, ne cunoaștem defectele și calitățile din teren. Când ești prieten și pe teren e mult mai ușor să acoperi o greșeală sau un spațiu în teren, o pasă.
Pentru George Pușcaș, 2025 va fi un an al … și aici completează tu.
Al recunoștinței!
Românul trece prin multe greutăți, dar mereu se ridică și mereu caută să se lege de un succes care să-l ducă la un anumit obiectiv, cum a fost și cu noi la Euro. Oamenii s-au regăsit în victoria noastră cu Ucraina. Toți au văzut că poți realiza ceva - nu doar în fotbal, ci și în viața de zi cu zi - dacă îți propui și muncești pentru asta George Pușcaș
VIDEO: cele mai noi imagini din sport
