Publicat:
16.06.2024, ora 11:57
Actualizat: 16.06.2024, ora 11:58
- Într-un interviu oferit pentru GOLAZO.ro, Marcel Răducanu a vorbit despre problemele de sănătate cărora le face față tot mai greu.
- Legendă a Stelei și Borussiei Dortmund, Marcel Răducanu nu vede cu ochi buni transformarea lui Ianis Hagi în căpitan și noul număr 10. Iar prezența sa în echipă crede că e datorată numelui.
- Speră totuși că România va ieși din grupă și le cere „tricolorilor” tupeu, curaj, pentru că altfel nu pot avea niciun fel de așteptare.
Ca român, n-ai cum să treci prin Dortmund și să nu-i faci o vizită lui Marcel Răducanu.
Se apropie de 70 de ani, îi împlinește în toamnă, când nu va serba doar o vârstă rotundă pentru el, ci și 30 de ani de când a deschis școala de fotbal.
„A fost prima academie privată din oraș”, ne povestește cu zâmbetul pe buze.
La plimbare cu Charlie
Nu mai e la fel de agil, vârsta lasă urme. Iar la Marcel asta se vede la picioare. Prezența la interviu i-a dat timp să-l scoată la plimbare și pe Charlie. Un golden retriever de 12 ani. Simpatic și plin de energie.
Am ajuns la Dortmund cu 5 ore înainte de Albania - Italia, iar Marcel locuiește la 10 minute de Signal Iduna Park.
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.jpg)
.JPG)
„Chiar vă vedeți cu Marcel?”
Teoretic, imposibil să mai găsești loc de parcare. Practic, când îi pronunți numele se mai găsește ceva. „Chiar vă vedeți cu el? Știam că nu vine azi”. Și n-ar fi venit.
E o sâmbătă frumoasă la Dortmund. Prezența noastră acolo i-a „furat” o oră și ceva din timpul cu familia.
Faptul că venim din România și că mereu a fost deschis cu presa din țară l-a făcut să apară să mai povestească.
„Dacă nu mă trimitea soția la analize, nici eu n-aș fi trăit”
Domnule Răducanu, ce faceți? Cum vă găsim, acasă, în Dortmund?
V-aș da niște informații bune despre starea mea, dar din păcate nu sunt așa bine. Am probleme cu genunchiul drept, umărul stâng, am o artroză. N-aș mai vrea să mă operez, am deja zece operații și nu știu dacă mă trezesc după încă una.
Zece operații, două stenturi, trei by-pass-uri…
Da, ultimele făcute în 2021. În 2006 mi s-au pus două stenturi. Iar acum 3 ani by-pass-urile. Am avut 4 operații la cervicală, nici alea nu mi-au reușit ca lumea. La a 4-a mi-au atins nervul, a greșit medicul. Nu mai puteam să ridic mâna. Puteam să-l dau în judecată. Luam și bani! Dar aici semnezi înainte și ăsta ești. N-ai nicio șansă contra unui doctor în instanță.
De problemele la inimă cum ați aflat?
La mine este ereditar tot. Tatăl meu a murit în '80, când eram încă în România. A murit de infarct. În fața mașinii. A vrut să schimbe antigelul și a murit în fața mașinii. 52 de ani. Eu tot cam 52 de ani aveam când am aflat de probleme. Dacă nu mă trimitea soția să fac analizele, nici eu nu mai trăiam. Așa cred! Eu măcar am fost fotbalist, tata nu, doar că a fumat mult, ceea ce eu nu am făcut. Dar e ereditar. Pot avea și copiii mei. Le-am și zis, duceți-vă să vă controlați, că nu se știe. Se poate întâmpla orice.
Dar în 2006 v-a zis ceva doctorul?
Era OK atunci, nu era ceva grav. Apoi cu trecerea anilor... După operațiile alea patru nu am mai putut să joc fotbal deloc. De 12 ani nu mai joc deloc. Mai jucam la echipa de old-boys a Borussiei Dortmund. Dar dacă nu mai pot să alerg, nu m-am mai dus.
„Doctorul mi-a zis că puteam muri”
Și de celelalte probleme la inimă, după cele din 2006, cum ați aflat?
Tot așa, soția m-a trimis să mă controlez. Doctorul m-a pus pe bicicletă și mi-a zis: „Rămâneți aici, nu mai mergeți acasă, că puteți muri în taxi”. Mi s-a făcut frică și am rămas în spital. N-aveam nimic la mine. De la antrenamente am fost direct la spital. Mi-a pus cateterul și se strâmba. „Cum e, domnule doctor?”, am întrebat. „Rămâneți aici, nu mai plecați”, mi-a zis. A doua zi m-a operat. Mi-a pus 3 by-pass-uri.
Și cu genunchiul?
Genunchiul este... am artroză, unde am fost operat în '87, pe când jucam la Dortmund. A fost prima operație la artroscop. La artroscop nu-ți taie tot meniscul, ci doar o parte din el. De acolo pleacă durerile astea. Nu e deloc frumos, nu mă pot mișca, nu pot îndoi genunchiul. Am și o genunchieră. Mai iau niște medicamente. Îl am pe doctorul Irimia, de e și prieten cu Simona Halep, mă vedea. Merg toți la el, și Stoichiță merge, fotbaliști mulți. Ne face infiltrații. Acum stă în Germania, am fost de vreo 5 ori la el. Mi-a luat sânge, l-a băgat în centrifugă, l-a amestecat cu un preparat elvețian de nu se găsește pe piață. Mi l-a băgat apoi în umăr și genunchi și era OK.
Avea efect.
Da, dar acum are și el probleme. I-a murit nevasta, nu mai răspunde la telefon. Trebuie să mai fac niște ședințe de genul ăsta. Dar nu mai dau de el. Asta e, unii sunt în cărucior și nu se mai plâng.
„Vreau să văd tupeul fotbalistic”
Despre fotbalul românesc? Cum se vede din Germania?
Sincer, nici nu prea mă mai uit la meciurile din campionat. M-am uitat la câteva meciuri ale naționalei, dar la campionat ce să vezi? Nivelul e foarte slab, de parcă ar fi Liga a 3-a aici, în Germania.
Dar ați urmărit naționala spuneați.
Da, am văzut majoritatea meciurilor. Mă uitam ca să pot spune ceva și la TV, că mă mai sunau băieții, Naum și Vali Moraru.
Și? Ce așteptări să avem de la Euro?
Ce să zic? E o grupă accesibilă zic eu. Belgia și Ucraina sunt favorite. Uitați-vă unde joacă ucrainenii! Jucători valoroși. Ai noștri pe unde joacă și nici acolo nu prea prind echipa. Sigur că e o problemă asta. Să vedem primul meci. Care e foarte important. Să încerce să joace curajos, puțin așa, să văd tupeul ăla fotbalistic. Adevărul e că nici nu ai cu cine. În afara lui Dennis Man, care acum e într-o formă bună, care mai încearcă să intre în careu, cu șuturi, driblinguri. E OK!
„Cea mai mare greșeală că i-au dat numărul 10 și banderola lui Ianis”
Atât?
De la Florinel mai aștepți, fiind cel mai bun din campionat, dar la națională nu spune mai nimic. Se ascunde, fricos. Habar nu am! Ianis nu prea a jucat la echipa de club, iar acum l-au mai pus și căpitan de echipă. Cea mai mare greșeală!
Credeți?
Cea mai mare pe care o puteau face! Cum să-l pui căpitanul echipei? Îi mai dai și numărul 10! Nu-l ajuți cu nimic! Presiunea e și mai mare pe el. Și n-a jucat deloc, n-are meciuri în picioare. Să dea Dumnezeu să joace extraordinar, aș vrea să vorbesc pozitiv despre jucătorii noștri. Dar nu am cum! Înseamnă că mă mint pe mine dacă încep să-i umflu.
Practic spuneți că i-au dublat presiunea, pe lângă cea a numelui...
Asta zic! Și așa are presiunea asta imensă că-l cheamă Hagi. Dacă era o valoare mare, rămânea la Fiorentina. Nu-l dădeau afară și-l lua taică-său iar. El, săracu, joacă pentru că îl cheamă Hagi. Are calități, nu zic nu, dar nu cum crede tatăl lui. OK, e tatăl lui, e normal că-l motivează. Dar trebuie să rămâi cu picioarele pe pământ.
„N-aș vrea să fiu în pielea lui Edi”
Spuneați că vreți curaj, putem avea curaj?
Păi, e singurul lucru la care putem spera. Noi tot timpul ne rugăm. Și antrenorul se roagă la Dumnezeu. Dacă se duc toți la biserică, pe cine ajută Dumnezeu? Trebuie să mai joci și fotbal. Asta e problema noastră! Plus că la mijloc ai jucători foarte înceți. Acolo e poziția cea mai importantă. Acolo e cheia. Duelurile unu contra unu. Când ai mingea, să știi ce să faci cu ea. Să nu le-o dai înapoi. Îți trebuie jucători care în momentul în care ai câștigat duelul, să știe ce să facă. Să ajungi în poziție de finalizare. Să ai curajul ăsta, cum face Wirtz. Să scoți un 11 metri ceva! La noi nu vezi nimic. E ceva lent...
Asta zicea și Edi, despre duelul unu contra unu.
Sigur! Pentru că în spate e obligatoriu să stai bine. Și să zic că nu arătăm rău acolo, cu Drăgușin. Cu toate că nici el nu prea are meciuri. Doar acum, pe final. V-am zis, cel mai important lucru e mijlocul, să jucăm agresiv, să le punem probleme, să nu le lăsăm jocul. Să-i deranjăm! Problema va fi când avem mingea, trebuie să vrei să dai și tu un gol, să ajungi la finalizare.
Vedeți alt stil în afara contraatacului?
Trebuie să ne gândim dacă ai jucători care pot juca altceva. Până la urmă, Edi, săracul, joacă cu ce are. Nu-i ușor! N-aș vrea să fiu în pielea lui. Îmi dau seama cât de greu e să-ți faci o formulă de echipă cu jucători care nu joacă la cluburile lor sau care sunt pe la arabi. În Italia joacă 2-3, dar la echipe mici.
„Ar fi extraordinar să ieșim din grupe”
În calificări am arătat că doar contraatac știm cu adevărat.
Dacă stăm să ne gândim, doar în ultimele meciuri am jucat câte o repriză, să zic. Mai bună! Restul meciurilor au cam fost la noroc. Păi cu Elveția dacă luam 5-6 până la pauză, nu se supăra nimeni.
Și Generația de Aur tot contraatac juca!
Daa! Dar acolo erau jucători! Doamne! Păi, aveai Gică Popescu în spate, Dan Petrescu, ce fotbaliști! Dorinel Munteanu, Ilie Dumitrescu, vai de capul meu! Nu putem compara!
OK! Atunci ce ne putem propune? Fără să ne mințim!
Ar fi extraordinar să ieșim din grupă! Ne-am bucura cu toții! Primul meci dacă nu-l pierzi e bine. Și la meci egal e bine. Cu Belgia ei sunt favoriții, sunt mai buni și să sperăm la ceva cu Slovacia. Dar și ăia au fotbaliști. Suntem la Euro, toți au fotbaliști. Dar pe ăia îi mai poți bate. Cu 3-4 puncte te poți califica. Dacă pierdem luni, suntem gata! Nu mai putem spera la nimic!
* Articol realizat cu sprijinul Vodafone, partener de conectivitate al redacției GOLAZO.ro la Euro2024
VIDEO: cele mai noi imagini din sport
