„Cu lanț și lacăt!” Maricica Puică, medaliată cu aur la JO 1984, a dezvăluit pentru GOLAZO.ro că a vrut să se lege de gardurile Arenei Naționale

• Maricica Puică (74 de ani) este multiplă medaliată olimpică, mondială și europeană în probele de 1.500 și 3.000 de metri.
• Campioana olimpică se declară extrem de nemulțumită de faptul că în București nu mai există un stadion de atletism la nivel european.
• Maricica Puică a spus că a mers cu lanțul la stadionul „Lia Manoliu” în clipa în care a aflat că acesta va fi demolat.

Atletismul românesc nu mai este de mult timp la nivelul anilor 2000. Atunci, la Jocurile Olimpice de la Sydney, România a obținut patru medalii:

• Gabriela Szabo – aur la 5.000m
• Violeta Beclea – argint la 1.500m
• Oana Manuela Pantilimon – bronz la săritura în lungime
• Gabriela Szabo – bronz la 1.500m

Au mai existat medalii, aurul Constantinei Diță la maratonul de la Beijing 2008, argintul Ionelei Târlea în proba de 400m garduri luat la Atena 2004 și bronzul Mariei Cioncan, la 1.500m, câștigat tot în Grecia.

Maricica Puică: „Te mănâncă șerpii”

Una dintre marile probleme ale atletismului românesc, conform unui nume uriaș în acest sport, Maricica Puică, este infrastructura. Sau, mai exact, lipsa acesteia.

Într-un dialog cu GOLAZO.ro, dubla medaliată olimpică de la Los Angeles, în 1984, ne-a spus: „Un alt lucru care mă doare este și ăsta. Să nu avem noi, în București, un stadion și pentru atletism? E «Tineretului», pe care-l știu de 100 de ani, care are găuri de 15 metri în tartan. Te mănâncă șerpii! Buruienile sunt cât casa”.

Tristețea și supărarea răzbat din vocea legendarei Maricica Puică.

În ultimii foarte mulți ani, doar la Craiova s-a construit un stadion pentru atletism. Unul singur. Aflat aproape de arena „Ion Oblemenco”, stadionul destinat atletismului are o capacitate de 5.000 de locuri și este omologat pentru competiții internaționale.

Primăria orașului, condusă de Olguța Vasilescu, a alocat 10 milioane de euro de la bugetul local pentru construcție. Pe lângă pista de concurs, există și una de încălzire, precum și vestiare și cabinete medicale.

Inaugurat în 2020, stadionul de la Craiova este doar unul pe lângă multele arene de fotbal care s-au construit, și se vor mai construi.

Cel mai recent exemplu este proiectul de 100 de milioane de euro de la Constanța, acolo unde stadionul „Gheorghe Hagi” ar trebui finalizat în doi ani cu o capacitate de 18.000 de locuri.

„Acum, de curând, am văzut că Hagi, Gică Popescu și „Uța” (n.r. – Elisabeta Lipă) au mai semnat pentru un stadion dedicat fotbalului. 100 de milioane de euro sau așa ceva. Foarte bine, nicio problemă. Să facă 15.000 de stadioane pentru fotbal. Dar unul și pentru atletism?

Oameni buni, ați luat fostul „23 August”. L-a luat tot Federația de Fotbal și l-a schimbat. Câte recorduri la atletism s-au făcut acolo?! Câtă istorie?!”, ne-a declarat doamna Puică.

Maricica Puică: „Am vrut să mă leg cu lanțuri!”

Maricica Puică este de extrem de atașată de atletism și de stadioanele pe care a făcut performanță, împreună cu alte sportive ale României. Dialogul curge către o mărturisire făcută în premieră presei sportive de la noi.

„Nimeni nu știe, spun pentru prima dată asta, că eu, când s-a anunțat că se demolează pista de la «Lia Manoliu», am luat lanț și am mers acolo, ca să mă leg. Însă jandarmii nu mai lăsau oameni să intre. Le-am spus: «domnule, lăsați-mă să mă mai uit pentru ultima dată la stadion». Cu lanț și cu lacăt am vrut să mă leg. Era tinerețea mea acolo”.

România a fost reprezentată la Jocurile Olimpice de la Paris de 13 sportivi. Niciunul dintre aceștia nu a obținut o medalie pentru țara noastră. Cea mai bună performață? Locul 7 în finala olimpică de la săritura în lungime, obținut de Alina Rotaru-Kottmann.

Maricica Puică spune: „Păi, cum să mai luăm medalii la atletism? Fără stadioane?! Mi s-a rupt sufletul. Au zis că îl fac pe asta pentru fotbal (n.r. – Arena Națională) și promit că vor construi altul. Și nimic. Atunci să nu te superi?! Să nu te doară nepăsarea lor?”.