- La 27 de ani, Eduard Florescu e motorul lui FC Botoșani, jucător emblematic pentru clubul lui Valeriu Iftime.
- Într-un interviu din Belek, în recepția hotelului Bellis, optarul lui Liviu Ciobotariu povestește drama prin care a trecut în urmă cu un an și jumătate, când soția sa a pierdut o sarcină și a fost și ea la un pas de moarte.
Eduard Florescu explică de ce n-a reușit la Craiova, ce planuri de viitor are și vorbește despre visul numit naționala României.
Eduard Florescu, născut la Pitești, îndrăgostit de Botoșani
Încep cu un lucru inedit, ești născut în Pitești, dar ai jucat pentru FC Argeș doar vreo 16 meciuri. Și atunci, fiind împrumutat. Atipic!
Da, sunt născut la Pitești, într-adevăr, dar n-am avut șansa să joc mai mult acolo. Am fost împrumutat tot de la FC Botoșani în Liga a 2-a la FC Argeș. Cum spui și tu, am apucat să joc doar vreo 16 meciuri. Am mai avut o dată șansa să joc pentru ei, dar nu s-au concretizat discuțiile, nu ne-am pus de acord pentru contract.
Ai crescut cu Dobrin, Hagi sau Mutu ca idol?
Dacă sunt din Pitești, ce crezi? Dobrin, poate și Adi Mutu. Sunt foarte mulți fotbaliști care au făcut cinste României și sunt din Pitești.
Ce are Botoșaniul special pentru tine? O zicea și Basarab Panduru, că nu trebuie să fii scos din mediul acela. Și cam așa e, acolo dai randament…
Mă simt ca acasă la Botoșani. Un club cu o stabilitate, liniște. Mă simt bine aici.
Stabilitate? Au mai fost probleme.
Probleme au mai fost de-a lungul anilor. Dar să știi că nu au fost atât de mari cum au fost pe la alte echipe. Poate și de asta am rezistat atât în Liga 1.
Ce nu funcționează pentru voi? Iar vă chinuiți, tu ți-ai mai și certat colegii prin interviuri, după meciuri.
Nu știu ce să spun, ce nu funcționează, ce nu merge. Am avut și perioade bune, perioade în care ne băteam la play-off. Acum mi-e greu să găsesc o explicație, de ce am scăzut atât de mult. Și noi încercăm să găsim răspuns. Trebuie să ne ridicăm iar de la pământ, să ne batem iar. Treptat totul!
Și sezonul trecut a fost la fel.
Pe vremea asta, anul trecut, era mult mai rău decât cum. Multă lumea nu mai credea în noi. Doar noi mai credeam. Asta trebuie să facem și anul acesta.
Mai ai energia pentru o astfel de luptă?
Da! Și trebuie să am! Dacă nu mai am, trebuie să găsesc puterea, să trecem peste aceste momente dificile și să ne bucurăm la final.
Ai fost pentru o scurtă perioadă și la Farul.
Da, de la Mioveni am plecat direct în Liga 1, la Viitorul, așa cum se numea atunci. Din păcate nu m-am ridicat la nivelul așteptărilor de acolo.
Cum era? Cu ce ai rămas?
Totul diferit față de ceea ce văzusem. De la abordare a antrenamentului, la absolut tot. Eu veneam de la un club de Liga a 2-a, pasul era foarte mare. Cred că eu am ajuns fix după ce au luat primul titlu. Vă dați seama ce era acolo? Eram și mai mic, mai fraged, nu am conștientizat, cred, pasul făcut.
Hagi ți-a zis ceva?
Doar când am ajuns acolo. Mi-a zis că-i place de mine și că vrea să mă ajute să mă dezvolt ca fotbalist.
Ești în ultimele 6 luni.
Da, așa e!
Te mai vezi stând la Botoșani?
Mă gândesc și la viitorul familiei mele. Nu se știe niciodată. Aștept însă și o propunere din partea Botoșaniului, iar dacă va fi bună, nu e exclus să continui. Nu, pentru că e clubul care m-a ajutat când mi-a fost greu și cu siguranță aș fi deschis.
Că vorbești de momente grele, ce n-a mers la Craiova?
Un alt pas important pe care l-am făcut. Tot așa, cred că au fost mai multe lucruri. Lucruri pe care nu aș vrea să le vorbesc.
Despre ce fel de lucruri zici? N-ai primit încredere?
Da, nu am primit nici încreere. Cred că n-am fost dorit de toată lumea acolo.
Serios?
Da! De fapt m-a dorit doar antrenorul de acolo, cel care era și a plecat, adică Mirel Rădoi. Cu siguranță la următorul pas pe care îl fac o să mă gândesc și la acest aspect. Gândirea mea e diferită acum. Am o experiență, sunt trecut prin astfel de situații și sunt foarte conștient.
Te lasă domnul Iftime să pleci?
Voi vedea! Mai am contract, iar dacă dânsul îmi spune să rămân, vedem.
Ce relație ai cu dânsul?
Foarte bună! E un om bun și cred că toți avem o relație bună cu el. Dânsul ține la toată lumea, e un sufletist de felul lui. Îmi place că e mereu foarte pozitiv. Și anul trecut, când eram jos, era pozitiv cu noi.
Drama lui Eduard Florescu: soția a pierdut o sarcină și a fost și ea la un pas de moarte
Ești tătic de puțin timp, iei familia cu tine dacă pleci?
Da, am să încerc asta. Oriunde merg, iau familia cu mine. Uite, și acum mi-e greu să stau departe, singur. Mai ales că soția mea abia a născut. E greu să pleci de lângă copil acum, când e la început.
Ați și trecut prin multe. Acum un an și jumătate soția ta a trecut printr-un moment dificil
Da, a fost un moment foarte greu din viața mea. Cred că unul dintre cele mai dificile. Am trecut cu bine, Dumnezeu a avut grijă de noi și ne-a dat putere.
La ce te gândeai în acele momente?
Foarte multe lucruri! Mi-e greu să și vorbesc, erau multe lucruri în capul meu, nu știam ce să fac, nu. Nu, nu! Nu mai vreau să mă gândesc. Adică nu vreau să mă gândesc ce-mi trecea prin cap în momentele alea.
Ajunseseși chiar în direcția aia, extremă?
Da! Era foarte dureros, am pierdut copilul și eram la un pas să o pierd și pe ea. Vă dați seama prin ce momente am trecut?
Cât a durat calvarul?
Cred că în jur de o lună și ceva, pentru că ea a stat foarte mult în spital după acea problemă. Tot prin ajutorul domnului Iftime am ajuns la un doctor foarte bun. Ne-a ajutat mult în acele momente.
Te mai concentrai la ceva?
Încercam! Pentru că asta îmi este meseria. Prin asta ne câștigăm existența, dar îți dai seama că era foarte dificil în momentele alea, să te mai gândești la altceva.
Mai exista fotbal pentru tine dacă se întâmpla ceva și mai rău?
Mi-e greu să mă gândesc la asta. Nici nu vreau pentru că m-am pus în situația asta. A fost un moment greu, dar uite că acum suntem fericiți. Mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a dăruit un cadou foarte frumos.
V-a fost teamă și acum?
S-a derulat puțin în minte acel film, ne-a fost teamă timp de nouă luni. Prin ce trecuse ea, apoi a rămas iar însărcinată. A fost un șoc pentru toată lumea, evident că ne-am gândit să nu cumva să se repete istoria. Dar încă o dată, am avut parte de un medic excepțional, ne-a ajutat foarte mut. Ne-a și dat multe sfaturi.
Ce înseamnă familia pentru tine?
Familia e totul! Îmi iubesc foarte mult familia, sunt totul pentru mine. Sunt și un tip foarte credincios. Nu în extrema cealaltă. Cred în Dumnezeu, așa am fost mereu.
Eduard Florescu: „Naționala e un vis”
Spune-ne ceva ce lumea nu știe despre tine!
Foarte greu. Nu fac lucruri speciale în afara fotbalului. Poate că îmi place să mă joc mult pe telefon, am un joc video, PUB-G, mă joc când mai am timp. La fel și FIFA.
Acum un an spuneai că te gândești la națională. Rămâne o țintă? Te-ai cam îndepărtat.
Este un țel pentru toți jucătorii, indiferent de echipa la care joci. Un vis pentru toată lumea. Naționala e un vis! Pentru asta te apuci de fotbal, să reprezinți țara cu mândrie. Cred că e cel mai frumos sentiment.
Ce-ți dorești de la 2025?
Am multe planuri. Vreau să-mi ajut echipa mai mult. Asta pentru că vin după o perioadă grea, când n-am avut prea multe realizări. Dar simt că anul acesta va fi diferit. Voi fi cu totul alt om.
Iar din vară?
Din vară, vedem. Ha, ha! Mai facem un interviu atunci.