Publicat:
18.06.2024, ora 10:45
Actualizat: 18.06.2024, ora 10:53
- Denis Drăguș a fost în centrul unui moment tulburător imediat după finalul meciului istoric România - Ucraina 3-0.
- * EMOȚII este numele unei rubrici care, sub semnătura Cristinei Negrilă, editor GOLAZO.ro, va aduce în prim-plan momente speciale din sport
Se aude fluierul final și „tricolorii” aleargă să celebreze o victorie frumoasă precum cele din urmă cu 30 de ani.
Sunt peste 30.000 de fani români în tribună, poate chiar 40.000 de „inimi galbene” care strigă, plâng, țopăie. TRĂIESC un moment cum nici nu îndrăzneau să viseze.
Lacrimile lui Denis Drăguș
Jucătorii se îndreaptă către tribunele unde îi așteaptă familiile. Denis Drăguș le zâmbește celor 3 fete ale lui: viitoarea soție, Vanessa, și cele două fiice, Gloria și Derya. Apoi se cufundă într-o îmbrățișare cu ele. Toate poartă tricoul galben al naționalei cu numărul 19 și numele Drăguș pe spate.
Camerele surprind bucuria într-o mișcare lentă. O bucurie care uneori se traduce prin lacrimi. E o descătușare acolo. Vanessa plânge și vezi în ochii ei fericirea, dar și clipele dificile prin care a trecut când nu totul era cum visa. I-a fost sprijin și refugiu fotbalistului. Îi ține capul între palme și pare că vrea să facă uitat tot ce a fost greu în ultimii ani.
După meci, la interviuri, Drăguș e abordat de un reporter turc. Îi întinde un telefon și îi arată imaginile care au emoționat o lume întreagă. Denis zâmbește, sunt clipele de mai devreme, cu el și familia sărbătorind succesul naționalei. „Poți să-mi trimiți videoul? Acum?”. Jurnalistul confirmă.
Denis continuă să privească imaginile și îi dau lacrimile. Cumva pare că abia acum realizează ce a trăit, acum înțelege cu adevărat ce simte. Acum, când bucuria și împlinirea îl copleșesc.
Denis Drăguș: "Cel mai intens sentiment"
„E cea mai mare emoție”… vocea i se gâtuie și are lacrimi în ochi. Face o pauză ca să-și adune gândurile, ca și cum încearcă să conștientizeze încă ceea ce a trăit. „E cel mai intens sentiment pe care l-am trăit. E tot ce am visat. Nu am cuvinte…”.
Denis zâmbește ca un copil care visează frumos. Dar nu e un vis. Ceea ce a trăit Drăguș și ce am trăit noi toți s-a întâmplat în realitate.
Mulțumim, Denis! Vă mulțumim, băieți, pentru că ne faceți să simțim din nou culorile! Că ne întoarcem cu speranță către națională. Că strigăm, celebrăm și visam.
