Publicat:
20.01.2021, ora 08:47
Actualizat: 20.01.2021, ora 11:00
Alpinistul Alex Găvan, care împreună cu italianca Tamara Lunger se pregătea să urce fără oxigen suplimentar pe vârful K2, de 8.611 metri, anunţă într-o postare pe pagina sa de Facebook că pentru moment renunţă la ascensiune.
El afirmă că ascultarea cu smerenie a semnelor şi perceperea mesajului atunci când el este scris cu majuscule peste tot în preajmă l-au ţinut în siguranţă şi pe calea cea bună în viaţă. ”Din acest motiv, pentru moment, timpul meu aici s-a încheiat”, scrie Găvan.
Alpinistul afirmă că a preţuit şi că este recunoscător pentru fiecare secundă în care s-a aflat pe versanţii abrupţi ai puternicului K2 iarna.
El spune că se întoarce cu daruri nepreţuite - perspective personale şi lecţii - ceea ce înseamnă cu adevărat o binecuvântare şi un privilegiu.
Alex Găvan afirmă că este îndurerat de moartea alpinistului spaniol Sergi Mingote, spunând că el şi cei care îl însoţeau au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a-l salva.
De asemenea, se declară bucuros pentru echipa nepaleză care a ajuns în vârf.
Alpinistul mulţumeşte partenerei sale de ascensiune Tamara Lunger.
”Mulţumesc din inimă tuturor”, afirmă el în finalul mesajului.
În 12 ianuarie, Alex Găvan anunţa o nouă etapă de aclimatizare şi pregătire a ascensiunii finale alături de Tamara Lunger şi de alţi doi alpinişti, Sergi Mingote (Spania) şi Juan Pablo Mohr (Chile). Sergi Mingote a murit duminică, după o cădere de aproape 600 de metri.
K2 este unul dintre cei mai dificili şi periculoşi munţi pentru ascensiuni din lume, având a doua cea mai ridicată rată de mortalitate dintre cele 13 vârfuri de peste 8.000 de metri.
Aproximativ unul din patru alpinişti care încearcă să urce pe vârful K2 nu se mai întoarce de pe acest munte.
Supranumit ”Muntele sălbatic”, prima escaladare a K2 pe timp de iarnă este considerată ca fiind una dintre ultimele provocări rămase pentru actuala generaţie de alpinişti la altitudini mari.
Aerul rarefiat, vremea imprevizibilă, vânturile puternice, temperaturile extrem de scăzute, terenul mixt, format din stâncă şi gheaţă, şi zilele scurte ale celui mai rece sezon i-au făcut pe alpinişti să dea înapoi în sezoanele 1987/1988, 2002/2003, 2011/2012, 2017/2018, 2018/2019 şi 2019/2020.
Cel mai înalt punct atins pe K2 în timpul iernii a fost de 7.650 de metri. La peste 7.500 de metri, aclimatizarea devine imposibilă, iar corpul uman moare încet. Pe vârf, fiecare respiraţie înseamnă o treime din oxigenul primit la nivelul mării.
Tamara Lunger este una dintre cele doar 11 femei care au urcat pe K2 fără oxigen. S-a întâmplat în 2014, când a devenit şi a doua femeie din Italia care a reuşit acest lucru. În 2016, ea a făcut parte dintr-o echipă care a realizat o ascensiune istorică pe Nanga Parbat, pe timp de iarnă, un munte pe care au existat nu mai puţin de 30 de tentative anterioare în sezonul rece. Ea s-a oprit cu 70 de metri mai jos de vârf.
Lunger a mai avut tentative de ascensiune în sezonul de iarnă pe munţii Manaslu - 8156m, Gashebrum 1 - 8080m şi Gasherbrum 2 - 8035m, toate efectuate împreună cu Simone Moro.
In 2018, cei doi au reuşit prima ascensiune de iarnă pe Vârful Pobeda - 3147m, din Siberia, unul dintre cei mai reci munţi de pe Pământ.
Anterior, Lunger a fost campioană mondială la ascensiuni cu schiuri şi câştigătoare a unor competiţii de alergare pe munte.
Alex Găvan a urcat pe şapte vârfuri de peste 8.000 de metri fără oxigen suplimentar: Makalu - 8481m, Gashebrum 1 - 8080m, Shishapangma - 8027m, cucerite pentru prima oară de către un român, Manaslu - 8153m, Broad Peak - 8047m, Cho Oyu - 8201m, cucerite pentru a doua oară de către un român, şi Gasherbrum 2 - 8035m, a treia reuşită a unui român.
Alex se foloseşte de ascensiunile pe cei mai înalţi munţi din lume pentru a promova cauze ecologice, cum ar fi cele împotriva tăierilor ilegale de păduri, protejarea şi conservarea pădurilor virgine ale României, a Parcului Natural Văcăreşti, crearea Centurii Verzi a Bucureştiului, Geoparcul UNESCO ”Oltenia de sub munte” sau salvarea aspretelui, probabil cel mai rar peşte din lume.
După ce a supravieţuit unui cutremur şi unei avalanşe pe Everest, în aprilie 2015, împreună cu echipa sa a iniţiat campania umanitară ”Joy for Nepal”, care a făcut ca 300 de copii să înveţe în trei şcoli noi, construite de la zero în sate izolate din Himalaya.
Această expediţie marca prima tentativă a românului de a urca iarna pe un vârf de peste 8.000 de metri, informează News.ro.
* articol publicat inițial pe Hotnews.ro
.jpg)
