Cătălin Tolontan Cel mai bun dintre noi

• Ce nu știți despre reporterul sportiv care a câștigat titlul de „Ziaristul anului 2024”.

Adaugă GOLAZO.ro la favorite

Acum 20 de ani, dacă mai aveți chef să citiți un articol care începe astfel, așadar, acum 20 de ani am rugat un coleg de redacție să vină să discutăm. Aveam o expresie calmă, lucru rar, dar fierbeam de supărare.

A apărut unul dintre colegii reporteri care răspundeau de Steaua. Redacțiile aveau cam de trei, patru ori numărul oamenilor de astăzi. Trăiam vremurile când de fiecare echipă se ocupau câțiva oameni, care transmiteau informațiile, interviurile și reportajele din cantonament.

Ziaristul venise în redacție de doi ani și o dăduse în bară, grav după părerea mea, o părere repezită și dramatică.

I-am reproșat eroarea. Mi se păruse superficial, prea grăbit, în ce făcuse. Discuția s-a încheiat și colegul meu a plecat, la rându-i amărât, întorcându-se la tastatură.

După câteva minute, s-a așezat lângă mine Andrei Vochin. „Să știi că nu ai dreptate, ai fost prea aspru”, mi-a zis Andrei, fără niciun menajament. „Puștiul ăsta va ajunge un mare ziarist. Este extraordinar de pasionat”.

Vremurile s-au schimbat. De câțiva ani, un jurnalist sportiv ne-a depășit pe toți prin polivalența, puterea de muncă și talentul de a servi publicul.

El scoate de la personalitățile sportului chestii pe care noi nu le sesizăm sau nu le obținem. Face emisiuni TV live, podcast și continuă să scrie. Niciodată o știre nu a fost prea mică pentru el, ca să o relateze, și niciun invitat prea mare, ca să se intimideze.

Există mulți alți ziariști de mare calitate, fiecare excelent pe ceea ce știe să facă mai bine. Polivalența însă vine cu un cost personal imens.

Ieri, a câștigat premiul de „Ziaristul sportiv al anului 2024”, la Gala Fanatik. Nu lucrează la Fanatik și premiul a fost lipsit de complezență: este realizator TV la „concurență”, la Prima Sport și redactor-șef adjunct la GOLAZO.ro.

Față de vremea când cei din generația mea câștigam premii, acum e mult mai greu. Sunt nu două, trei ziare, ci peste 12 site-uri de sport, zeci de podcasturi, câteva televiziuni de sport.

Competițiile sportive s-au înmulțit, vedetele apar și dispar. Federațiile și ligile sportive au zeci de foști jurnaliști angajați. Sunt mii de pasionați care-și pun pe rețelele sociale titulatura de „producător de content”.

E atâta „conținut” în jur încât, așa cum spune Ana Blandiana în cea mai recentă carte a sa, suntem înconjurați de cuvinte, care mișună, ne împresoară, se suie pe noi, ne acoperă, „până nu mă mai văd și îmi iau locul”.

Aveți și voi impresia că acest conținut vă înghite tot timpul, că ați devenit ceea ce priviți și citiți?

În atâtea cuvinte despre sport, să fii atent, calm, să ai discernământul cotidian de a servi oamenii cu informații, presupune nu un efort, ci o viață dedicată.

Când ziaristul anului 2024 a luat trofeul, el a cerut un credit de bună credință de la public, nu pentru el: „Acest premiu e pentru to​ți jurnaliștii liberi din aceast​ă țar​ă”. Știe că e greu de obținut, dar mai știm că vor veni, mereu, și alți reporteri tineri, repeziți, buni.

Andrei, eu am fost fraier și tu ai avut dreptate: ce ziarist a devenit Dan Udrea! Cel mai bun dintre noi.