Publicat:
26.06.2024, ora 19:01
Actualizat: 26.06.2024, ora 19:16
- România - Slovacia. „Zidul Galben” a câștigat clar duelul cu fanii slovaci. „România, România, ole, ole, ole”.
- Waldstadion seamănă cu Arena Națională, doar stadionul nostru a fost construit după modelul de la Frankfurt, însă nu sunt identice.
- La imn s-au aprins fumigenele galbene. A fost cel mai răsunător imn la Euro.
Atmosferă senzațională cu mai mult de o oră înainte de startul meciului. Ultimul nostru joc în grupa E, cu Slovacia, decisiv pentru calificarea în optimile de finală.
Arenele seamănă, dar în interior Waldstadion pare mai strâns
Suntem chiar lângă Waldstadion. Seamănă cu ce avem noi, doar Arena Națională a avut model stadionul din Frankfurt, însă nu e identic.
Înăuntru parcă și mai diferit. De la masa presei, Waldstadion pare mai mic puțin, mai strâns. Pentru Euro, capacitatea a fost redusă de la 53.800 la 47.000 de locuri.
Dar cubul e mai mare, mai lat și mai jos față de teren la nemți. Și al lor funcționează, la fel ca acoperișul. La noi, nu.
Patru slovaci cu numele Skriniar pe spate: „Noi suntem familia lui”. Mama zâmbește: „2-0 pentru noi”
Înapoi în afara arenei. Mulți, tot mai mulți români vin din toate părțile. Slovaci, clar mai puțini.
Fanii se iau la întrecere. Slovensko, Slovensko! Și România, România! Ultimul se aude mai puternic.
La un moment dat, vedem patru suporteri slovaci în tricoul albastru al naționalei lor. Ceva e special la ei. Toți patru au numărul 14 și același nume pe spate: Skriniar.
Îi salutăm și îi întrebăm dacă sunt familia căpitanului Slovaciei. „Da”, spune unul dintre ei. „Eu sunt fratele, ea e mama, el e alt frate, iar el e un prieten”.
Pentru a fi mai convingător, cel care vorbise scoate carnetul de șofer. Și scrie Skriniar. Mama stoperului de la PSG zâmbește.
Un scor? „3-0 pentru noi”, răspunde fratele vorbăreț. Mama? „2-0”.
Gazonul nu e bun deloc, cu multe zone fără iarbă
Suporterii noștri strigă: „Cine sare, România, cine sare, România”. Rivalii răspund: „Cine nu sare nu e slovac”.
Din nou: România, România. Un susținător slovac era îmbrăcat în costum popular, cu pană de păun la pălărie.
Iar patru etaje sus, spre masa presei. Pe scări, parcă ne pregătim de Jocurile Olimpice.
Am ajuns exact la 16:34 (o oră mai târziu la București), când au ieșit „tricolorii” să vadă terenul. Nu au fost prea mulțumiți.
Gazonul e destul de prost, cu multe zone cu iarba tocită, mai ales în careul mic, dar nu numai acolo. Aproape peste tot e tocită.
De aceea le-au cerut organizatorii echipelor să facă antrenamentele oficiale pe alte arene.
E foarte cald, termometrul indică 30 de grade, dar sub copertină par mai multe.
Aplauze pentru „Zidul Galben”: 33.000 de români
La 16:39 fix, jucătorii și selecționerul au plecat la vestiare. Edi Iordănescu le-a arătat pumnul strâns fanilor, care scandau România, România.
La 17:12, cei trei portari și antrenorul Leo Toader au apărut la încălzire. La 17:18, întreaga echipă i-a urmat. Arena a erupt.
Ca de obicei, cei 11 s-au aliniat la centrul terenului, au aplaudat și au fost ovaționați.
Jucătorii au mai aplaudat o dată „Zidul Galben”. Chiar „Zidul Galben”. Sunt 33.000 de români la Frankfurt. Pe o arenă a cărui capacitate a fost redusă de la 53.800 de locuri, cât avea înainte la meciurile internaționale, la 47.000 pentru Euro.
„Cine sare, România, hei, hei!”
La prezentarea echipelor, slovacii de-abia s-au auzit sub fluierături. La fiecare român, numele a fost ca un tunet.
Imediat, tot stadionul: „Cine sare, România, hei, hei! Cine sare, România, hei, hei!”.
Și mai tare: „România, România, ole, ole, ole!”.
Ne așteptăm la cel mai răsunător imn de la Euro. A fost.
Fanii au aprins fumigenele galbene în peluză și au cântat ca niciodată.
La zona VIP, Anghel Iordănescu. Era chiar în spatele băncii de rezerve. Chiar în spatele lui Edi. Moștenirea naționalei.
* Parteneriat: articol realizat cu sprijinul conectivității oferite de Vodafone la Euro2024
Citește și
VIDEO: cele mai noi imagini din sport
