Publicat:
16.10.2026, ora 13:03
Actualizat: 16.10.2026, ora 13:21
- Una dintre frazele săptămânii îi aparține primarului liberal al Clujului. Ca să explice o discriminare, el a spus că pokerul selectează oamenii și că vede asta în fiecare seară, „înainte de culcare”.
Într-o zi de vineri cam încețoșată, pe 4 septembrie, consilierii locali din Cluj-Napoca au votat interzicerea jocurilor de noroc în locuri fizice, uitând însă să facă același lucru pentru cluburile de poker. Unul dintre cele mai mari cluburi de poker din Cluj a fost fondat și deținut până în decembrie 2025 de Alfred Marian Baroti.
Baroti e un om de afaceri, fost coleg de partid cu Emil Boc, când ambii activau în PDL. Baroti a rămas apropiat de politicieni din PNL, a detaliat jurnalistul de investigație Răzvan Filip de la HotNews.
Ce e interesant e că, intransigent când a fost vorba de jocurile de noroc, Emil Boc s-a purtat diferit în cazul pokerului. Primarul a luat cuvântul înainte de vot, chiar în ședința de vineri. În plenul Consiliului Local care poate fi văzut pe youtube aici, Emil Boc a spus despre poker:
„În esență este un joc de noroc, nu putem spune că pokerul este neapărat altceva. E adevărat că sunt multe alte lucruri care atenuează efectul negativ în cazul pokerului, în comparație cu celelalte”.
Boc a argumentat: Pokerul selectează oamenii
Știți de ce crede Emil Boc că pokerul e aparte, astfel încât să fie favorizat? Pokerul are avantaje „prin selecția oamenilor care intervin, are alte coordonate, alte reguli”, a spus primarul în fața „Parlamentului” Clujului.
Sigur că pokerul are alte reguli și față de ruletă și față de canastă, asta e clar. Dar cum și-a dat seama politicianul că pokerul face o selecție aparte a oamenilor, indiferent ce o însemna acest lucru?
El susține că și-a dat seama prin propriile simțuri. Nu e o glumă. Emil Boc a povestit că el locuiește lângă sala de poker. „Înainte de culcare mă uită la acea clădire”, a mărturisit edilul. „Și e zero deranj, sunt zero probleme”, a continuat Boc.
Nopțile primarului
Dacă acesta este un argument, fie și marginal, formulat de un politician de vârf înaintea unui vot cu natură legislativă locală, e o minune că România nu este mai jos decât suntem.
Să ne imaginăm cum poate fi susținută într-o instanță discriminarea realizată pe baza vederii de la distanță a primarului. Parcă suntem în seriile TV crime când bătrânica simpatică de peste stradă e chemată în fața juraților să explice cum a văzut fața suspectului de la 30 de metri distanță, în felinarele gălbui ale unei nopți întunecate de toamnă.
Ce mare consum de energie cetățenească, totuși! Cum stă el primarul devotat al Clujului noapte de noapte și monitorizează relația dintre poker și comunitate. Și cum vine și spune că pokerul „selectează” oamenii. Nu e timpul pierdut ca Emil Boc să introducă pokerul în programa școlară, poate școala din România o să crească la testele PISA în anii următori.
Banii românilor merg la firme necinstite și cu ei și cu statul
Întâmplarea de la Cluj oglindește o parte a felul în care statul român abordează problema pariurilor sportive și, în general, a jocurilor de noroc. Oscilăm între hei-rup cazon și indulgențe pe bază de pile politice. Știm să facem doar lucrurile simple: de la interzicerea totală de luni la exceptarea generală de vineri.
În acest timp, un nou studiu citat de GOLAZO.ro arată că România, ca țară din Europa de Est, are o pondere de 81% a pieței negre a jocurilor de noroc. E cota cea mai mare din UE. Asta înseamnă că banii și riscul oamenilor merg în zone nereglementate, la firme necinstite, incorecte atât față de jucători, cât și față de stat.
Un stat care fie interzice, fie nu face nimic
Sigur că rezultatele studiului convin industriei de gambling, care a pornit o campanie mondială de PR și lobby contra pieței negre. Dar asta nu înseamnă că datele nu indică o tendință. Riscul pierderii controlului e evident. Internetul face posibilitatea jocului „la negru” și mai atractivă.
În fața acestor mecanisme complicate, cu multe interese și avocați plătiți cu 2.000 de dolari pe oră, clasa noastră politică abordează problemele „în stil întrerupător”. Ca și cum suntem într-o lume binară. O temă e albă sau neagră, rea cu totul sau bună mai ales pentru partidul de care aparținem și prietenii săi.
Noroc că în creierii nopții un primar se uită pe geam și e liniștit de ceea ce vede.
