- Un studiu publicat recent de o companie americană spune că piața neagră a jocurilor de noroc ar acapara 72% din banii europenilor
- Cum stă România în acest peisaj? Detalii, mai jos.
Dezbaterea pe piața jocurilor de noroc a fost repornită de un nou studiu cu cifre tulburătoare. Cercetarea, publicată recent, a fost făcută de GCI (Gaming Compliance International) - o companie privată americană, specializată în tehnologie, analiză de date și consultanță pentru reglementarea și supravegherea industriei de gambling.
„Sunteți cu toții furați!”, a exclamat Ismail Vali, președintele GCI, vorbind despre rezultatele studiului. Declarația lui vizează atât guvernele, care pierd sume uriașe din taxe neîncasate, cât și jucătorii, neprotejați în afara pieței legale, și operatorii legali, afectați de concurența neloială a rețelelor clandestine.
Raportul „Online Gambling 2024–2025: EU 27 Europe” a fost realizat de GCI pentru Campaign for Fairer Gambling (CFG) și lansat pe final de septembrie la Bruxelles.
Potrivit acestuia, în 2025, pe piața neagră s-au încasat 91,6 miliarde € de la jucătorii din UE. Iată cum a evoluat raportul dintre piața licențiată și zona clandestină:
| An | GGR total online (miliarde €) | Piața reglementată (miliarde €) | Piața neagră (miliarde €) | Ponderea pieței negre |
| 2023 | 78,4 | 25,8 | 52,6 | 67% |
| 2024 | 114,3 | 33,6 | 80,6 | 71% |
| 2025 | 128,1 | 36,5 | 91,6 | 72% |
Alte cifre din raport, potrivit European Gaming:
- Creștere: veniturile generate pe piața neagră au crescut cu 53,2% în 2024 și cu 13,6% în 2025.
- Taxe pierdute: 22 de miliarde € în 2025, calculate la o cotă medie de 24% pe GGR
- Structura pieței: pe segmentul nereglementat, cazinoul reprezintă 75% din venituri, iar pariurile sportive 25%. Pe segmentul licențiat, raportul este 59% la 41%.
România și pariurile ilegale de pe piața neagră
Unde e România în acest tablou? Studiul nu a făcut estimări la nivel de țară, ci doar la nivel de regiune. Și suntem plasați în zona cu cele mai mari probleme!
| Regiune | Operatorii legali (miliarde €) | Piața neagră | Total | Ponderea pieței negre |
| Europa de Nord | 5,0 | 6,9 | 11,9 | 58% |
| Europa de Sud | 11,3 | 17,1 | 28,4 | 60% |
| Europa de Est | 7,0 | 30,7 | 37,7 | 81% |
| Europa de Vest | 13,2 | 36,9 | 50,1 | 74% |
| Total UE | 36,5 | 91,6 | 128,1 | 72% |
Cum au fost împărțite cele 27 de țări din UE:
- Europa de Nord: Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania și Suedia
- Europa de Sud: Cipru, Grecia, Italia, Malta, Portugalia și Spania
- Europa de Est: Bulgaria, Croația, Cehia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia și Slovenia
- Europa de Vest: Austria, Belgia, Franța, Germania, Irlanda, Luxemburg și Țările de Jos (Olanda)
Estimările făcute de GCI sunt mult mai mari decât cele cu care opera industria până acum. Mare parte din diferențe se atribuie metodologiei de cercetare.
Dar toți cei din industrie sunt de acord că piața neagră este în creștere accelerată.
Olandezii au dat Facebook în judecată
În Olanda, asociația operatorilor licențiați (VNLOK) a chemat compania Meta în fața Tribunalului Districtual din Amsterdam. Motivul invocat sunt reclamele la jocuri de noroc ilegale de pe Facebook și Instagram, care ar fi rămas active și după ce au fost reclamate.
În România, ONJN are o listă neagră cu aproape 3.000 de domenii, dar cele mai multe dintre ele sunt în continuare accesibile de pe teritoriul țării. Chestionat de GOLAZO.ro, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a invocat faptul că ONJN identifică site-urile sau platformele care funcționează fără licență, dar apoi blocarea lor efectivă revine furnizorilor de internet sau altor autorități. Ceea ce se întâmplă foarte rar.
Autorii cercetării (GCI) cer un răspuns coordonat la nivelul UE și propun intervenții în trei zone:
- Motoare de căutare: restricționarea rezultatelor care duc jucătorii vulnerabili spre operatori ilegali.
- Rețele sociale și aplicații: includerea lor în eforturile de aplicare a legii.
- Procesatori de plăți: includerea lor în aceleași eforturi.
Borut Petek, director pentru afaceri globale la Super Technologies, grupul românesc care operează Superbet și care face parte din iulie din boardul European Gaming and Betting Association, a declarat pentru iGamingBusiness:
„Nu este suficient să urmărești și să blochezi, pe rând, site-uri individuale. Piața ilegală funcționează dincolo de granițe, astfel că măsurile de combatere trebuie să se concentreze tot mai mult asupra infrastructurii care îi permite să funcționeze: plățile, rețelele de afiliere și distribuția digitală, platformele de publicitate, furnizorii de tehnologie și de jocuri, dar și asupra unei cooperări mai strânse între autoritățile naționale”.