Silviu Tudor Samuilă Petrescu, Hagi și Dorinel vs Louis Munteanu, Sîrbu și Maftei

• Vi l-ați fi imaginat pe Dan Petrescu acum vreo patru-cinci ani schimbând un jucător și ducându-se ulterior la el pentru a-i da explicații?

Ba aș merge chiar mai departe, pentru că secvențele cu un Petrescu împăciuitor, aplecat peste un Louis Munteanu scârbit, nu îți inspiră un raport al forțelor favorabil antrenorului. Dimpotrivă!

Discutăm oare despre același om care îi lăsa pe Omrani sau Djokovic în tribune când călcau pe bec sau care îl umilea, fără menajamente, pe Dan Nistor într-o conferință de presă pentru nesupunere?

Ce s-a schimbat?

Ceva s-a schimbat în raportul dintre antrenori și fotbaliști, iar acest start de campionat ne-a oferit trei exemple care ar trebui să pună pe gânduri ambele tabere.

Mai întâi a fost episodul în care Gică Hagi îl certa pe Dan Sîrbu, autor al unor erori evidente în Farul – Petrolul, iar jucătorul, în locul clasicei poziții supuse și tăcute, tot bombănea, refuzând parcă să accepte muștruluiala.

Apoi am avut refuzul lui Maftei de a se uita în ochii fioroși ai lui Dorinel Munteanu în timpul partidei cu Dinamo, iar acum îl vedem pe Louis Munteanu, alt internațional de tineret, iritat peste măsură de decizia, e drept, bizară a lui Petrescu de a-l înlocui când mai era un minut din meci.

E clar că cele trei cazuri au particularitățile lor. E posibil ca Sîrbu să se fi simțit inconfortabil că era certat chiar în fața galeriei și nu în vestiar.

Totodată, se poate ca Maftei să fi fost atât de concentrat și grăbit să reia jocul, încât chiar să nu fi fost atent la Dorinel, în timp ce nervii lui Louis Munteanu să fie o reacție la inconsecvența de care a dat dovadă arbitrul Bârsan în Petrolul – CFR sau, varianta pesimistă, să reprezinte atitudinea răsfățatului pe care s-au plătit aproape 3 milioane de euro în fața antrenorului care a ratat calificarea în grupele Conference League.

Însă atunci când tragi linie, vezi trei puști care nu au împlinit 23 de ani și care pot fi catalogați drept obraznici. Și cu cine? Cu Hagi, Petrescu și Dorinel Munteanu, antrenori faimoși nu doar pentru trecutul lor de fotbaliști, ci și pentru intransigența demonstrată în timp. Coincidențe? Nu prea cred.

Generația Z versus Generația de Aur

Discuțiile legate de Generația Z preocupă toate societățile dezvoltate ale lumii. Angajatori de pretutindeni fac studii, încercând să-și dea seama care e cea mai bună abordare când vine vorba de niște tineri pentru care regulile generațiilor anterioare nu se aplică.

Eu am acceptat să nu primesc salariu o jumătate de an în prima televiziune la care am lucrat, iar ca mine mai erau doi colegi ajunși între timp departe în presă. Așa ceva ar fi de neconceput astăzi și asta e foarte bine.

Cei tineri refuză să fie bătaia de joc a șefilor, spun „nu” bullying-ului la locul de muncă, pe care eu și cei care făceam presă la startul acestui mileniu îl găseam firesc, își cer drepturile, iar dacă nu primesc ceea ce cred că li se cuvine, pleacă fără ezitare. Te lasă cu ochii-n soare.

Nu sunt toți așa, iar în fotbal, sport populat în continuare de mulți jucători veniți din păturile sărace ale societății, supunerea este mai prezentă decât, să zicem, în corporații. Dar vedem că încet, încet, și în rândul lor apare răzvrătirea și este firesc.

Ei observă cum se întâmplă lucrurile în fotbalul dezvoltat, unde nimeni nu mai folosește umilirea drept mijloc de educare, sunt plătiți cu mult peste media societății, deci nu au frica zilei de mânie, iar dacă mai și produc câteva „mărgici”, cum s-a întâmplat cu Louis Munteanu în recentele meciuri ale tineretului, se simt intangibili.

Rigiditatea nu mai dă rezultate

Tentația multora dintre noi este să spunem că Generația Z nu va face față zilei de mâine, că nu va avea rezistență la presiune și vicisitudini. Dar dacă ne înșelăm? Dacă nu înțelegem noi felul în care se va rearanja societatea viitorului?

Louis Munteanu nu a plecat capul aseară în fața zbirului Dan Petrescu. Acum câțiva ani și-ar fi riscat poate chiar viitorul în fotbal. Nu și astăzi, pentru că vedem că Sîrbu a rămas titular la Farul după episodul cu Hagi, Maftei la fel la Oțelul și, foarte probabil, după ce își va ispăși etapa de suspendare, Louis Munteanu va reveni printre titularii CFR-ului.

Asta se va întâmpla nu doar pentru că a costat enorm, fiind pariul patronului Varga, nici pentru că Dan Petrescu nu ar fi suficient de sigur pe scaunul său încât să-și permită să dea exemplu cu perla coroanei, ci pentru că Hagi, Munteanu și Petrescu realizează că ceva s-a schimbat și că rigiditatea de altă data nu dă rezultate cu tinerii de astăzi.

Cei trei nu mai pot fi niște duri în zilele noastre. Pot doar să facă pe durii.