Publicat:
05.04.2025, ora 17:54
Actualizat: 05.04.2025, ora 18:58
- Michael Johnson (57 de ani), legenda atletismului mondial, vorbește pentru publicul GOLAZO.ro despre cariera sa fabuloasă, dar și despre inovația sa recentă: evenimente atletice în care sportivi consacrați dau piept cu outsideri.
- Prima ediție a Grand Slam Track, competiția concepută de Michael Johnson, este transmisă pe Eurosport și platforma Max în weekend-ul 5-6 aprilie.
Michael Johnson este un icon pentru iubitorii sportului, în special ai atletismului, anilor ‘90 – 2000. Cvadruplu câștigător de titluri olimpice, de opt ori campion mondial, americanul a dominat probele de 200m și 400m liber ale acelor ani.
Acum, Johnson vrea să revoluționeze atletismul cu noul său eveniment sportiv, Grand Slam Track. Fostul sprinter a acordat un interviu pentru GOLAZO.ro, în exclusivitate pe România, dezvăluind mai multe detalii.
Michael Johnson: „Atleții sunt frustrați”
Ai spus, acum mulți ani, că „urăști sporturile de echipă”. Dar nu este chiar și sportul individual un efort de echipă în care fiecare este responsabil pentru o mică parte din munca unui atlet?
E adevărat. Eu am spus asta atunci în contextul în care voiam să fiu singurul responsabil pentru succesul sau eșecul meu, iar într-o echipă depinzi și de ceilalți. În spatele fiecărui atlet există o echipă, fără îndoială, însă în sporturile individuale doar el concurează. El poate decide, singur, rezultatul unei curse sau partide. Dar sunt conștient, și am văzut-o atâția ani în cariera mea, de importanța unei echipe bune care să lucreze pentru un sportiv. De asta acum, la Grand Slam Track, avem oameni extrem de pricepuți la ceea ce fac. Suntem foarte pasionați de acest eveniment. E cu totul altceva să creezi echipe decât să fii atlet susținut de ele.
Noah Lyles a spus că campionii NBA nu sunt campioni mondiali, dar sportivii care concurează în campionatele mondiale și câștigă sunt. Cum ți se pare această idee?
Ideea lui Noah e corectă, dar aș vrea să-ți spun altceva. Una dintre frustrările pe care le au atleții din anumite sporturi apare atunci când văd alți sportivi, din poate NBA, tenis, fotbal, primind titluri și toată atenția publicului, a mass-mediei. Asta pentru că nu există evenimente anuale, în atletism de exemplu, pentru că m-ai întrebat de Noah, care să determine cine e cel mai bun din lume. Dacă iei tenisul, de exemplu, avem patru Grand Slamuri anual, plus Turneul Campionilor, acolo unde se luptă primii 8 clasați ai anului. În atletism ai Jocurile Olimpice o dată la patru ani și Campionatele Mondiale o dată la doi ani. Puțin, nu crezi? În Europa sunt convins că există mari compeții anuale.
Da, Liga Campionilor, acolo unde se întâlnesc cele mai bune echipe de fotbal de pe continent.
Vezi? Asta a lipsit din atletism. Și cred că sportivii au fost frustrați pentru că nu au aceste oportunități. Iar fanii, la fel. Și ei vor să-i vadă concurând pe cei mai buni împotriva celor mai buni.
Îmi amintesc ce repede fugea. Și cum dădea din cap. Stilul lui de a sprinta era unic. El, Carl Lewis, mari sprinteri. Ne vedem la evenimentele Laureus și vorbim. E un tip fără aere, fără figuri. Iar la ce palmares are... Ilie Năstase
Michael Johnson: „Premii de 12,6 milioane $”
Bun, atunci să vorbim puțin despre ceea ce înseamnă noul eveniment pe care l-ai pus pe picioare, Grand Slam Track. Ce oferă el?
Spectacol, Cristian. Nu de asta avem cu toții nevoie? Sunt 4 evenimente. Debutăm la Kingstone, apoi Miami, Philadelphia și Los Angeles. Avem, la startul acestora, 48 de atleți consacrați plus 48 de challengeri. Fiecare cursă va conține câteva patru sportivi din aceste două categorii. Probele, atât la feminin, cât și la masculin, vor fi pe distanțe scurte, liber și obstacole, medii și lungi. Fanii vor putea vedea, de exemplu, cei mai buni sprinteri pe suta de metri luptându-se între ei. Și se vor da puncte pentru locul pe care termini. Dar nu e doar o cursă per disciplină, pentru că unele durează sunt 9 secunde, iar fanii vor să vadă mai mult. Vor fi câte două întreceri.
Pe lângă faimă, bănuiesc că și premiile sunt pe măsură.
Avem de oferit 12.6 milioane $ per total. Fiecare câștigător al unei discipline, fie că vorbim de 100m liber, 400m garduri sau 5.000m, va încasa 100.000 $ la fiecare dintre cele patru evenimente. Deci 400.000 $ dacă ești cel mai rapid în toate cele patru evenimente. Nu e rău deloc, nu?
De ce ai simțit nevoia să creezi această competiție? Implică și riscul ca afacerea să nu funcționeze. Internațional Swimming League a fost o competiție creată pe aceleași premise, dar nu a rezistat decât trei ani.
Există, da, dar avem investitori care știu cum funcționează o afacere. De asemenea, avem o rețea bună de televiziuni care ne susțin. Iar în America se consumă atletism. Sperăm ca în curând să organizăm evenimente și în Europa. Am semnat cu 49 dintre atleții foarte cunoscuți ai acestei lumi, a atletismului. Deci avem toate ingredientele necesare de a reuși. Dar va fi nevoie de timp pentru a construi. Am vrut ca Grand Slam Track să existe pentru ca atletismul să capete anvergura pe care o merită. El este foarte mediatizat doar pe perioada Jocurilor Olimpice. În plus, e o sursă de venit și pentru sportivi. Nu toți câștigă, deși sunt extrem de buni, o medalie olimpică sau mondială.
Pe Michael îl știu de acum 20-25 de ani. L-am cunoscut la un eveniment olimpic. Suntem membrii ai Academiei Laureus, așa că ne vede des. Am un mare respect pentru el ca fost sportiv și om de afaceri. Nadia Comăneci
Mai sunt rivalități mari în atletism, ca pe vremea lui Carl Lewis, Donovan Bailey și a ta?
Eu cred că da. Dacă ne gândim la proba de 100m liber, Noah Lyles, Fred Kerley (n.r. argint la JO Paris 2024) și Kishane Thompson (n.r. bronz la JO Paris 2024) sunt mari rivali. Chiar dacă nu-l avem pentru etapa din Kingstone pe Noah, însă sper că ni se va alătura pe parcurs, cursele de 100m liber vor fi spectaculoase. Iar la 200m liber îl avem pe medaliatul cu argint la Jo Paris, Kenneth Bednarek. Asta doar ca să vorbesc despre probele masculine, dar și la feminin avem sportive extraordinare. Deci nume mari, rivalități pe măsură.
