Dan Udrea Sărutul Diavolului și demnitatea care face diferența!

• Costel Gâlcă a spus astăzi apăsat că nu va săruta steagul Rapidului dacă i se va cere să repete ce a făcut Dan Petrescu acum 22 de ani
• “Nu aș accepta, n-aș demonstra nimic”, a spus Gâlcă. Tocmai refuzul explică multe și anume că nu mai trăim în Epoca de Piatră a gândirii și comportamentelor față de oameni și antrenori

Un stelist, care a fost și FCSB-ist, va antrena Rapid. De când s-a anunțat acest lucru, a trecut ceva timp, nu s-a făcut gaură în cer, Giuleștiul nu s-a scufundat într-o gaură neagră, Apocalipsa n-a apărut.

E dovada că fotbalul românesc evoluează și el față de anii în care se judeca doar cu furca și toporul, la figurat evident, în mână și cu lozincile: “Nu ești rapidist, nu ai ce să cauți la Rapid!”. Aceste vremuri au apus și e foarte bine, în primul rând pentru Rapid.

Exemplele Trapattoni, Conte, Ancelotti

În Italia, țara care a dat probabil cei mai valoroși antrenori de fotbal din lume, Trapattoni a fost legendă ca jucător al lui Milan, lucru care nu l-a împiedicat să performeze ca antrenor la Juventus și Inter, Conte a făcut istorie în tricoul lui Juventus, dar le-a făcut campioane, ca tehnician, pe Inter și Napoli, în vreme ce Ancelotti s-a dus antrenor la Juventus, înainte să preia și clubul pentru care devenise una dintre legende, ca jucător: AC Milan.

Dan Șucu s-a păcălit o dată, atunci când a judecat emoțional, pe mâna suporterilor și a numit, înainte de toate, un rapidist, nu neapărat un antrenor despre care să creadă că e cu adevărat capabil. Și a pierdut. Dar nu doar că a pierdut, sacrificiul a fost că tot discursul civilizat, de comportament occidental pe care l-a afișat când a preluat clubul, s-a făcut țăndări în mandatul lui Șumudică.

Șucu și Rapid au ales acum decența și bunul simț

Acum a ales decența. A ales bunul simț, a ales un antrenor cu o prestanță ireproșabilă în spațiul public, pe bancă, în relația cu spectatorii, cu mass media, cu oricine, oriunde.

Gâlcă a fost prezentat astăzi și a fost întrebat cum va reacționa dacă suporterii Rapidului îi vor cere să sărute steagul alb-vișiniu, așa cum s-a întîmplat în 2003, când Dan Petrescu a fost instalat în Giulești de către Ioan Becali, președintele de atunci.

“Nu o să sărut steagul, nu aș demonstra nimic dacă aș face acest lucru. Nu așa arăți iubirea și loialitatea pentru un club. Eu am vorbit mereu cu respect față de de alte cluburi, de echipe, indiferent unde am activat. Am remarcat și apreciat schimbarea suporterilor. Sunt mult mai educați față de ceea ce era înainte. Trebuie lăudați”, a spus Gâlcă.

Galerie foto (16 imagini)

+16 Foto

labels.photo-gallery

Dan Petrescu a sărutat steagul și după 7 etape a fost aruncat

În locul unui sărut, care nu e nimic altceva decât unul de fațadă, al Diavolului, Gâlcă alege calea respectului și a civilizației. Pe vremuri, suporterii căutau să umilească printr-un astfel de gest. Să arate că au putere, influență și că își permit orice.

Dan Petrescu, îndrumat prost la acel moment, a greșit. A acceptat să dea curs solicitării tribunei. Nu l-a ajutat cu nimic. După 7 etape era deja plecat. Nimeni nu l-a respectat, nimeni nu l-a regretat.

Diferența dintre a trece linia de finiș plin de zoaie sau cu demnitate

Încep să apună acele vremuri urâte. În locul circului, Rapid și Șucu au ales acum eleganța, demnitatea, bunul simț. Nu înseamnă automat că aceste lucruri vor aduce și performanțe.

Dar una e să te clasezi, pe locul 1, 3, 6 sau ultimul, alergând doar prin noroaie și mizerie și să te prezinți la final plin de zoaie și cu totul altceva e să știi că ai rulat pe drumul respectului, onoarei și civilizației.

La final, succesul va avea valoare infinit mai mare, în vreme ce eșecul va fi acceptat în picioare și fără să poarte haine de clovn. Întotdeauna, demnitatea va face diferența!