Publicat:
08.06.2025, ora 00:27
Actualizat: 08.06.2025, ora 00:32
- Asta este naționala României. O poveste despre o echipă care nu se poate scutura de mediocritate. Nici tânără, nici bătrână, nici curajoasă, nici defensivă până în pânzele albe. Un carcalete fotbalistic cu care nu mergi la mondiale
Dacă e vară, e Insula Iubirii, zice comentatorul străluminat, imediat după ce marcase Gregoritsch pentru Austria! Ce frumos! Și ce bine că nu mai avem Chefi la cuțite, trăiam cu emoții că, Doamne ferește!, va fi eviscerat cineva dacă se taie maioneza.
Ca să fie casa, casă și masa, masă
Vedeți de ce e bine că dă Antena 1 meciul României cu Austria? Mai aflăm și noi ce se întâmplă în lumea bună, cine cu cine se cuplează, ce cocalar apare în peisaj, ce pițipoancă își mai arde pe piele un mesaj în sanscrită. Aici se întâlnesc lumile.
Tatuajele lui Drăguș și Man cu ale iubăreților de pe insulă. Și ca să fie casa, casă și masa, masă, ce mai lipsea decât să auzi despre „coregrafiile” (scenografie e un cuvânt pentru snobi) galeriei, ale zidului galben, care ce să vezi, s-a subțiat de la „peste 15.000” înainte de meci la „aproape 10.000” în timpul partidei.
Nu Lucescu e vinovat
Austria lui Ralf Rangnick este o echipă harnică și nu foarte talentată, care a întâlnit o Românie a lui Mircea Lucescu despre care nu știi ce să spui. Nici harnică, nici netalentată, nici tânără, nici bătrână, nici hotărâtă să se apere 90 de minute, nici capabilă să dezvolte o posesie decentă cum visează și vizează selecționerul.
Dar nu Lucescu este vinovat, chiar nu. Așa-zisa generație de suflet și-a pierdut azimutul pentru că a fost pusă să facă mai mult decât poate. Adică, să joace fotbal, să țină de minge, să combine. Dar Mircea Lucescu nu poate construi o casă solidă cu cărămizi rămase de la demolări.
Papirusul egiptean
Golul de 2-0 al lui Marcel Sabitzer, după un șut deviat stângace de Mihai Popescu, a închis definitiv discuția despre un rezultat bun al României la Viena cam din minutul 60. Și sigur că așteptam mai multă limpezime de la Nicolae Stanciu, care totuși a muncit.
De la Man, care arată ca un papirus egiptean, nu așteptam decât să confirme indiferența din cauza căreia Cristi Chivu l-a fixat pe banca de rezerve. Harnici, Chiricheș și Răzvan Marin nu au avut nici realizări la construcție, nici vreun aport deosebit în blocarea acțiunilor austriece inițiate de Laimer și Seiwald, continuate apoi de Baumgartner, Schmid și Sabitzer.
Temă de meditație
Ca de obicei, unul consacrat în meciurile de Nation League, Mircea Lucescu a operat târziu schimbările. Senzația a fost că și dacă reacționa mai rapid, nu se schimba nimic în bine. Ceva similar cu golul de amorul artei înscris în prelungiri de Tănase, care a dus scorul la 1-2.
Avem o națională modestă, egală cu ea însăși în meciurile care contează. Deocamdată, spiritul de luptă dezvoltat de echipa antrenată de Edi Iordănescu este peste schimbarea propusă de Lucescu, adică translația la o echipă de posesie. Asta cred că poate fi o temă de meditație fotbalistică, care în traducere liberă ar fi un exercițiu de sinceritate despre ce suntem și cât putem.
