Publicat:
30.04.2025, ora 11:06
- Din 107 baze sportive și de agrement din București, doar 46 de baze mai sunt funcționale sau parțial funcționale, 38 sunt abandonate, iar restul au fost transformate în ansambluri imobiliare, parcări sau centre comerciale.
- Printre cazurile critice, în care există deja documentaţii pentru conversia în proiecte imobiliare, se numără FRB (Filatura Română de Bumbac), Girueta, Tei-Toboc şi baza Pasteur. În toate aceste situaţii, legislaţia este ambiguă, iar autorităţile absente.
- În 1989, Capitala avea 130 de baze sportive.
Primul inventar public al infrastructurii sportive de cartier din București a scos la iveală cifre îngrijorătoare.
Radiografia unui dezastru: doar 46 de baze sportive din 107 mai sunt funcționale în București
Este prima imagine completă şi actualizată asupra infrastructurii sportive de cartier din Bucureşti și conţine fişe detaliate pentru cele 107 baze - cu informaţii despre localizare, regim de proprietate, stare fizică, reglementări urbanistice - completate de hărţi comparative, fotografii de arhivă şi din prezent, exemple de reutilizare funcţională şi informaţii esenţiale pentru fundamentarea unor politici publice coerente, scrie news.ro.
Baze precum Metalul Bucureşti - cândva una dintre cele mai mari din Capitală – sau Girueta, URBIS şi Ştrandul Tineretului sunt complet abandonate sau desfiinţate parţial.
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
Baza Girueta, din Drumul Găzarului e istorie. În 2020, Consiliul General al Capitalei a aprobat construirea unui hypermarket.
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
Fostul teren de fotbal al celor de la Urbis, situația între strada Preciziei și Bulevardul Iuliu Maniu, e astăzi abandonat
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
Baza sportivă Pescărușul-TILIB, din zona Laromet
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
Amenajări ca Cireşarii sau Temerarii, continuă să funcţioneze şi să deservească sportul de masă, în ciuda subfinanţării şi a lipsei de sprijin coerent.
Alte baze, precum Aversa sau Tracţiunea, sunt încă folosite de comunităţi locale, dar vulnerabile în lipsa unei strategii clare de protecţie.
Apel la acțiune al cercetătorilor: „Nu va mai rămâne nimic de recuperat”
Antropologii Andrei Mihail şi Ileana Szasz şi istoricul Răzvan Voine au lansat recent volumul „Inventarul bazelor sportive și de agrement muncitorești din București” și e disponibil pentru a fi descărcat aici.
Lucrarea va fi înmânată instituţiilor-cheie din administraţia locală şi centrală, însoţită de o petiţie semnată de peste 2.000 de bucureşteni care cer ca aceste spaţii să rămână în serviciul comunităţii, mai notează sursa citată.
„Acest inventar nu este despre nostalgie. Este un document de lucru pentru cei care pot lua decizii şi o oglindă a felului în care neglijăm sănătatea, coeziunea şi spaţiul comun. Dacă nu îl folosim acum, nu va mai rămâne nimic de recuperat”, a declarat istoricul Răzvan Voinea, citat de news.ro.
Există și o rază de speranță
Dintre cele 46 de baze sportive funcționale care au mai rămas, 5 sunt folosite în mod constant de echipe de fotbal sau de bucureștenii care doresc să facă mișcare.
Printre exemplele pozitive se numără:
- Constructorul Feroviar - jumătatea sudică a bazei sportive a fost preluată de Clubul Rapid, care a transformat-o într-un centru modern de pregătire a copiilor şi juniorilor;
- Metaloglobus – baza echipei de Liga a II-a, unde se antrenează şi juniori;
- Electromagnetica - activă în Ferentari, cu terenuri închiriate constant;
- Voinţa - reabilitată şi folosită pentru fotbal şi tenis;
- Complexul Studenţesc Tei - deschis pentru zeci de mii de tineri anual.
Volumul infrastructura sportivă de cartier din Capitală, este semnat de antropologul Andrei Mihail, lector la Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul SNSPA, coordonator al platformei Stadion de Cartier şi al mai multor proiecte de cercetare dedicate sportului de masă; istoricul Andrei Răzvan Voinea, doctor în istoria arhitecturii, cunoscut pentru lucrările sale despre parcelările muncitoreşti şi istoria locuirii în Bucureşti, şi Ileana Szasz, regizoare şi doctor în sociologie, cu o experienţă amplă în cercetare vizuală şi film documentar, selectată şi premiată în festivaluri internaţionale.
Toţi trei sunt bursieri CIES (Centre International d’Étude du Sport), susţinuţi de FIFA pentru studii privind fotbalul şi infrastructura sportivă în România.
Citește și
VIDEO: cele mai noi imagini din sport
