Publicat:
12.12.2024, ora 16:43
Actualizat: 12.12.2024, ora 16:48
- FCSB - știri despre FCSB, meciuri, rezultate, informatii de ultima ora. FCSB este unul dintre cele mai mai importante cluburi din istoria fotbalului românesc.
Istorie FCSB
FCSB este unul dintre cele mai importante cluburi din Liga 1, performanțe importate atât pe plan intern, cât și în competițiile europene.
Istoria echipei este una tumultoasă. Din 2017, după mai multe dueluri în instanță cu Clubul Sportiv al Armatei, reprezentat de juristul Florin Talpan, clubul a pierdut dreptul de a folosi numele Steaua, iar ulterior și palmaresul din 1947 până în 2003, momentul când Gigi Becali a preluat complet frâiele.
Deciziile nu sunt definitive, iar echipa își asumă în continuare identitatea Stelei la nivel declarativ și nu numai. A păstrat culorile roșu și albastru, iar noua denumire este de fapt un acronim al vechiului nume (Fotbal Club Steaua București), folosit în trecut în strategiile de marketing.
Formația a evoluat în trecut pe vechiul stadion Steaua din B-dul Ghencea, însă în prezent își dispută meciurile de pe teren propriu pe Arena Națională, cel mai mare și mai modern stadion din România.
Ruptura FCSB - Armată
În 1998, secția de fotbal s-a rupt de Clubul Sportiv al Armatei, fiind înființată societatea AFC Steaua, care a preluat marca și palmaresul. Echipa condusă de Viorel Păunescu a început să acumuleze datorii și, treptat, s-a împrumutat la omul de afaceri Gigi Becali, unul dintre sponsorii echipei. Clubul a garantat împrumuturile cu contractele jucătorilor.
În cele din urmă, Becali a reușit să preia pachetul majoritar al acțiunilor și să mute toate activele pe o nouă societate, FC Steaua București. După 8 ani, în 2011, CSA, reprezentată de juristul Florin Talpan, a acționat în instanță clubul patronat de Becali, pentru a recupera marca și palmaresul, considerând că preluarea a fost una abuzivă.
Primele consecințe ale procesului au apărut în decembrie 2014, când Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat marca Steaua București, înregistrată de Gigi Becali în 2004.
La primul meci după decizie, cu CSMS Iași, pe vechea arenă din Ghencea, jucătorii au apărut îmbrăcați în echipamente cu sigla acoperită. Pe tabelă, în loc de numele Steaua și sigla tradițională au apărut un chenar gol și numele „Gazde”. După acel moment, echipa și-a schimbat numele în FCSB.
Cele două părți se judecă în continuare pentru palmares, care, după ultima decizie a fost împărțit în 3 părți! În plus, în 2015, CSA a deschis un proces prin care vrea să obțină 37 de milioane de euro daune pentru folosirea abuzivă a mărcii de către FCSB în perioada 2003-2014.
FCSB a deschis un proces și la EUIPO (Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală), în speranța că va putea recăpăta dreptul de a folosi numele Steaua.
Palmares FCSB
După ultima decizie a instanțelor, palmaresul istoric al Stelei a fost divizat în 3 părți:
- CSA Steaua (1947-1998): 20 de titluri, 19 Cupe, 2 Supercupe, Cupa Campionilor Europeni, Supercupa Europei;
- AFC Steaua, societate dizolvată (1998-2003): 1 titlu, 1 Cupă, 2 Supercupe;
- FCSB (2003-): 6 titluri, 3 Cupe, 3 Supercupe, 2 Cupe ale Ligii.
Cu actualul palmares, FCSB ar fi depășită doar de 4 echipe la numărul de titluri câștigate, după Steaua (21), Dinamo (18), CFR Cluj (8) și Venus (7).
Din 2003, în cele 21 de sezoane disputate în Liga 1, „roș-albaștrii” au terminat doar de 4 ori în afara podiumului. Pe lângă cele 6 titluri, FCSB s-a mai clasat în 10 rânduri pe locul 2 și o dată pe locul 3. Doar rivalele Dinamo (20) și Rapid (14) au fost vicecampioane de mai multe ori.
Cel mai bun sezon pe plan intern a fost 2014/2015, cu Costel Gâlcă antrenor, când s-au câștigat titlul, Cupa României și Cupa Ligii.
Trofeele obținute de FCSB:
- 6 titluri - 2004/2005, 2005/2006, 2012/2013, 2013/2014, 2014/2015, 2023/2024;
- 3 Cupe - 2010/2011, 2014/2015, 2019/2020;
- 3 Supercupe - 2006, 2013, 2024.
FCSB în Europa
Chiar dacă excludem rezultatele obținute înainte de 2003, FCSB rămâne una dintre forțele fotbalului românesc la nivel continental. A realizat cea mai importantă performanță a fotbalului românesc după Revoluție, reușind să ajungă în sezonul 2005/2006 până în semifinalele Cupei UEFA, actuala Europa League.
Atunci, parcursul a început cu o mare dezamăgire în preliminariile Ligii Campionilor, unde a fost eliminată în ultimul tur preliminar de Rosenborg, cel mai accesibil adversar din urna capilor de serie, după 1-1 la București și 2-3 în Norvegia.
„Roș-albaștrii” au retrogradat în Cupa UEFA, unde au reușit un parcurs istoric. Au câștigat o grupă fără să primească gol cu echipe din Serie A, Bundesliga și Ligue 1, iar apoi au eliminat formații din Eredivisie și La Liga.
În sferturile competiției a avut loc și singurul duel european din istorie între două formații din România, Rapid - FCSB.
Primul meci s-a disputat pe 30 martie 2006, în Giulești, unde Bănel Nicoliță a reușit să deschidă scorul în minutul 5, în timp ce Viorel Moldovan a egalat în minutul 50. După 1-1 în tur, returul s-a disputat în fața a aproape 50.000 de suporteri pe vechiul Stadion „23 august”. Reduta defensivă a lui Cosmin Olăroiu a reușit să reziste, iar FCSB a obținut un 0-0 suficient pentru calificare, atunci departajarea efectuându-se la numărul golurilor marcate în deplasare.
În semifinale a urmat duelul cu Middlesbrough, un adevărat coșmar. După 1-0 la București, grație golului marcat de Victoraș Iacob, FCSB mergea în Anglia pentru a forța calificarea în finala de la Eindhoven.
Iar returul începea incredibilă, Dică (16) și Goian (24) duceau scorul la 3-0 la general, iar FCSB era cu un pas în ultimul act. Englezii au reușit însă o revenire miraculoasă. Totul a pornit după accidentarea lui Gareth Southgate, fostul selecționer al Angliei, înlocuit la doar două minute după golul lui Goian.
A fost momentul în care Steve McLaren a ales să riște și să-l arunce în luptă pe Massimo Maccarone. Italianul a spulberat visurile „roș-albaștrilor”. A redus din diferență la scurt timp după intrarea pe teren și a fost motorul britanicilor. În repriza secundă, Olăroiu a făcut 3 schimbări ultradefensive: au ieșit trei jucători ofensivi, Iacob, Oprița și Boștină, și au intrat trei fundași, Bălan, Baciu și Neșu. Modificările n-au ajutat, iar englezii au întors rezultatul după golurile lui Viduka (64), Riggott (73) și Maccarone (89).
Nicio altă echipă din România nu a mai reușit din acel moment un astfel de parcurs în cupele europene.
FCSB deține un record important în cupele europene, având în palmares 11 calificări consecutive în grupe prin intermediul preliminariilor, între 2004 și 2014. Doar alte două formații au reușit să egaleze această performanță, Celtic (2011-2021) și Qarabag (2014-2024).
De altfel, din cele 21 de participări în Europa, FCSB a ajuns de 15 ori în grupele Ligii Campionilor, Europa League/Cupa UEFA și Conference League. În 5 rânduri a ajuns până în faza eliminatorie din primăvara.
FCSB a obținut 4 calificări în grupele Ligii Campionilor, 2006/2007, 2007/2008, 2008/2009 și 2013/2014. O singură dată a evitat ultimul loc, chiar la prima participare, când a obținut 5 puncte într-o grupă cu Real Madrid, Olympique Lyon și Dinamo, suficiente pentru locul 3 și accederea în Cupa UEFA.
A obținut însă doar o singură victorie, chiar la primul meci, 4-1 cu Dinamo Kiev, apoi au urmat 23 de meciuri consecutive fără succes.
Rezultatele FCSB în grupele Ligii Campionilor:
- 2006/2007 - locul 3, 5 puncte
4-1 și 1-1 cu Dinamo Kiev
0-3 și 1-1 cu Lyon
1-4 și 0-1 cu Real Madrid
- 2007/2008 - locul 4, 1 punct
1-1 și 1-2 cu Slavia Praga
0-1 și 1-2 cu Arsenal
0-2 și 1-2 cu Sevilla
- 2008/2009 - locul 4, 1 punct
0-1 și 0-3 cu Bayern
0-1 și 0-0 cu Fiorentina
3-5 și 0-2 cu Lyon
- 2013/2014 - locul 4, 3 puncte
0-0 și 0-3 cu Schalke
0-4 și 0-1 cu Chelsea
1-1 și 1-1 cu Basel
Ultima perioadă de mare succes european cunoscută de FCSB a avut loc între 2011 și 2013. După ce Ilie Stan a obținut calificarea în primăvara Europa League, într-o grupă cu Schalke, Maccabi Haifa și AEK Larnaca, fiind eliminat în „șaisprezecimi” de Twente, echipa a fost preluată de Laurențiu Reghecampf.
A urmat o nouă calificare în grupele Europa League, unde „roș-albaștrii” au câștigat o grupă dificilă cu Stuttgart, FC Copenhaga și Molde. În faza eliminatorie, FCSB a eliminat-o pe Ajax Amsterdam, după o „dublă” senzațională. Olandezii s-au impus în tur cu 2-0, însă au clacat pe Arena Națională, unde au cedat cu același scor, iar mai apoi au fost învinși la penalty-uri.
În optimi, echipa lui Reghecampf a întâlnit-o pe Chelsea, campioana Europei la zi, pe care a reușit s-o învingă la București, în prima manșă, scor 1-0, după un penalty transformat de Raul Rusescu.
La retur însă, deși la pauză s-a intrat cu un 1-1 avantajos pentru români, englezii au reușit să înscrie încă două goluri și să avanseze în sferturi. În sezonul următor, FCSB a revenit după 5 ani în grupele Ligii Campionilor, după un parcurs fără înfrângere în preliminarii, însă a obținut numai 3 puncte cu Chelsea, Schalke și Basel.
Din 2015, evoluțiile europene ale FCSB au scăzut dramatic. Seria de 11 calificări consecutive în grupe s-a oprit și a fost înlocuită cu eșecuri rușinoase și eliminări rapide. Un singur sezon reușit, 17/18, cu Nicolae Dică, când s-a ajuns din nou în primăvara europeană.
Au urmat 4 sezoane ratate și o revenire în grupe în 2022, în Conference League, unde FCSB a tratat superficial competiția și a suferit două înfrângeri rușinoase, un dublu 0-5 în fața danezilor de la Nordsjaelland.
După un nou sezon dezamăgitor, în care nu a trecut de turul 3 preliminar, FCSB a revenit în elită, în grupa XXL de 36 de echipe din noul format al Europa League.
Cei mai buni marcatori ai FCSB în cupele europene sunt Nicolae Dică (14 goluri), Raul Rusescu (12), Bănel Nicoliță (10), Victoraș Iacob (10) și Dorin Goian, Bogdan Stancu, Harlem Gnohere și Florinel Coman, toți cu câte 9 goluri.
Jucători și antrenori de legendă de la FCSB
Fără a lua în calcul jucători ca Anghel Iordănescu, Tudorel Stoica sau Marius Lăcătuș, care au rămas în patrimoniul deținut de clubul Armatei, de departe cel mai important jucător din 2003 și până astăzi este Mirel Rădoi. Fundașul născut la Drobeta-Turnu Severin a fost transferat în Ghencea la cererea lui Victor Pițurcă, în 2000, și a fost primul căpitan din momentul în care Gigi Becali a preluat clubul.
A purtat banderola în „era FCSB” în 171 de meciuri, record rămas în picioare până astăzi. Are în palmares două titluri și două Supercupe cu FCSB, pe care a condus-o din teren în 3 rânduri în grupele Ligii Campionilor și spre cea mai mare performanță de după Revoluție, semifinalele Cupei UEFA. A părăsit clubul în 2008 pentru o sumă record la acea vreme, 6 milioane de euro, pentru transfer la Al Hilal, cea mai importantă echipă din Asia.
A revenit la echipă din postura de antrenor în 2015, însă rezultatele nu s-au ridicat la nivelul celor obținute ca jucător, iar mandatul său s-a încheiat după numai 6 luni.
De succesele obținute în anii 2000 se leagă și nume ca Nicolae Dică, Dorin Goian, Sorin Ghionea, Sorin Paraschiv, Bănel Nicoliță sau Adrian Neaga. Le-au călcat pe urme Ciprian Tătărușanu, Vlad Chiricheș, Alexandru Bourceanu, Mihai Pintilii, Raul Rusescu, Cristian Tănase și Alexandru Chipciu. Din era recentă a clubului s-au remarcat Florin Tănase, Florinel Coman, Claudiu Keșeru, Nicolae Stanciu, Denis Alibec sau Darius Olaru.
Florin Tănase, revenit în 2024, după ce petrecuse deja 6 ani în tricoul roș-albastru, s-a remarcat drept urmașul lui Mirel Rădoi în epoca modernă a clubului. Atât ca atitudine, cât și ca cifre, unde se apropie deja de golul 100, cât și de recordul de meciuri cu banderola pe braț.
De-a lungul timpului, la FCSB s-au remarcat și jucătorii străini. Primul jucător din afara României care a îmbrăcat tricoul a fost bielorusul Vasili Hamutovski. Printre cei care au avut contribuții importante de-a lungul timpului s-au numărat Cyril Thereau (Franța), Robinson Zapata (Columbia), Pawel Golanski (Polonia), Pantelis Kapetanos (Grecia), Geraldo Alves (Portugalia), Valentin Iliev (Bulgaria), Lukasz Szukala (Polonia), Federico Piovaccari (Italia), Fernando Varela (Capul Verde), Harlem Gnohere (Franța) sau Risto Radunovic (Muntenegru).
Numai 4 dintre ei au purtat și banderola de căpitan, Fernando Varela (41 de meciuri), Bogdan Planic, Harlem Gnohere și Joyskim Dawa. Francezul este și cel mai bun marcator străin și singurul golgheter din afara României al „roș-albaștrilor”.
La capitolul antrenori, FCSB a atras mai mereu nume importante ca Victor Pițurcă, Walter Zenga, Cosmin Olăroiu, Marius Lăcătuș, Dorinel Munteanu, Laurențiu Reghecampf, Costel Gâlcă, Ilie Dumitrescu, Nicolae Dică sau Edward Iordănescu.
Cele mai multe trofee au fost câștigate de Reghecampf, două titluri, Cupa Ligii și Supercupa României, la care se adaugă o calificare în grupele Champions League și una în primăvara Europa League.
FCSB a avut doar 6 tehnicieni din străinătate, trei italieni, Walter Zenga, Massimo Pedrazzini și Cristiano Bergodi, apoi Oleg Protasov (Ucraina), Ronny Levy (Israel) și Elias Charalambous (Cipru). Doar Zenga și Charalambous au reușit să câștige titlul în România.
Stadionul FCSB
FCSB a evoluat constant până în 2011 pe vechiul stadion Steaua din Ghencea. Din cauza conflictelor cu MApN și CSA, „roș-albaștrii” s-au mutat pe Arena Națională, cel mai mare stadion din România.
Capacitate ridicată de 55.634 de locuri a adus multe beneficii financiare atât la meciurile importante din cupele europene, cât și la derby-urile din campionat. În această vară, în ultima etapă, 0-1 cu CFR Cluj, când s-a sărbătorit câștigarea primului titlu după 9 ani, „roș-albaștrii” au stabilit și recordul de suporteri pentru un meci pe Arena Națională, 54.673.
Acesta a fost doborât la scurt timp de meciul de retragere al Generației de Aur, care a adunat 54.967 de spectatori.
La pachet au venit însă și numeroase probleme, stadionul fiind deținut de Primăria București și închiriat doar temporar. Din cauza concertelor programate în timpul sezonului sau a diverselor evenimente organizate de Primărie, FCSB a fost nevoită să apeleze de-a lungul timpului inclusiv la arene din afara Bucureștiului.
În 2023, la 8 ani de la ultimul meci jucat și abia la doi ani distanță de la inaugurarea noului Stadion Steaua, după ce intrarea i-a fost blocată permanent de CSA și MApN, FCSB a revenit în Ghencea. Pe 13 august 2024, „roș-albaștrii” au stabilit și recordul de spectatori pe noua arenă, 28.875 la returul cu Sparta Praga din preliminariile Champions League, scor 2-3.
Citește și
VIDEO: cele mai noi imagini din sport
