Publicat:
28.08.2024, ora 16:15
Actualizat: 09.09.2024, ora 13:49
- Un ciclu de articole despre oamenii și faptele Team Romania nu se poate încheia înainte de a vorbi despre câteva dintre profesiile considerate „mărunte”, dar fără de care nicio medalie nu ar fi posibilă.
- Faceți cunoștință cu două decizii cruciale în succesele canotajului românesc.
Jocurile Olimpice de la Paris au adus o schimbare în ierarhia medaliilor all time a sportului nostru.
Au trecut decenii de când, în mod meritat, cea mai iubită și cea mai medaliată echipă era cea de gimnastică feminin. Echipa de gimnastică adusese 3 medalii de aur pentru România. Ieșiseră de trei campioane olimpice. Și barca de 8+1 avea 3 medalii de aur, dar numărul mai mare de ”argint” și de ”bronz” era în dreptul fetelor de la gimnastică.
8+1, cea mai laureată echipă olimpică
La Paris, Magdalena Rusu, Roxana Anghel, Ancuţa Bodnar, Maria Lehaci, Adriana Adam, Amalia Bereş, Ioana Vrînceanu, Simona Radiş, Victoria Petreanu au adus al patrulea titlu olimpic pentru echipa lor legendară de 8+1.
Dar, așa cum spune o figură publică globală, fetele acestea „nu au ieșit dintr-o nucă de cocos”. Lângă ele, muncesc mulți alți oameni.
Întâi de toate, echipajul de 8+1 se încadrează în echipa mai largă a canotajului.
Apoi, sportivii și antrenorii de la canotaj, care duc greul și iau laurii, sunt la rându-le parte într-o tapiserie mai mare de efort, ambiție și pricepere.
Canotajul a adus mai mult de jumătate din medaliile cucerite de România la Jocurile Olimpice 2024, de la Paris. Dar nu oricum, ci pentru că a existat țesătura umană necesară.
Deciziile fără precedent
Înainte de a pleca spre Franța, conducerea Federației Române de Canotaj a luat două decizii în premieră:
- A cazat cei peste 50 de sportivi, antrenori și tehnicieni în apropierea bazei nautice pe care urmau să se desfășoare întrecerile de canotaj și nu în Satul Olimpic.
- A inclus în delegație, de fapt în echipă, două bucătărese. Femeile neștiute care pregătesc mâncarea la baza de la Snagov au mers în Franța, pentru ca lotul să mănânce după rețeta altei figuri discrete, necunoscute publicului, nutriționistul Adrian Martin.
„Au fost două decizii care au adus un plus de valoare sportivilor noștri. Le-au oferit mai mult confort și atingerea unei forme maxime de pregătire la startul curselor”, a declarat Elisabeta Lipă, cvintupla campioană olimpică ce conduce în prezent sportului românesc.
Angajarea șefului de lucrări de la catedra de Fiziologie, UMF Târgu Mureș
Federația de Canotaj a început o schimbare importantă în pregătirea sportivilor încă din noiembrie 2023, când a început colaborarea cu un specialist în nutriție.
Adrian Martin, dietetician și șef de lucrări la catedra de Fiziologie din cadrul Universității de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș, a fost angajat ca să ofere canotorilor cea mai bună dietă.
El mai colaborase cu FR Canotaj în perioada 2015-2016 pentru JO de la Rio. „Atunci a fost un alt colectiv, alți antrenori, alți sportivi. Acum am fost primit cu o mai mare deschidere pentru schimbare”.
„Nu există o valoare unică în nutriție”
Martin a venit cu propriile rigori. A cerut putere de decizie pe seama responsabilității poziției de nutriționist. El a conceput meniurile pentru toate mesele zilei, mic dejun, prânz, cină, dar și pentru gustările dintre acestea,
Spune că a colaborat excelent cu colectivul medical al lotului. „Am încercat împreună cu aceștia să facem cele mai bune alegeri și cele mai bune preparate pentru o eficientizare a antrenamentelor.
Am ținut cont și de cererile și preferințele personale, dar când te ocupă de 60 de sportivi e mai greu să le personalizezi pentru fiecare”.
A ținut cont de evaluarea și monitorizarea antropometrică, greutate, masă musculară, masă adipoasă a fiecărui canotor pentru a regla aportul alimentar.
„Așa am putut calcula posibilitățile de creștere calorimetrică și de stabilire a necesarului energetic prin carbohidrați, proteine, lipide. Nu există tipare, nu este o valoare unică”.
A tăiat meniul a la carte
Între 4.000-6.000 de calorii este necesarul pentru un canotor, aproape dublu față de o persoană obișnuită”, spune specialistul.
Prima schimbare majoră adusă a fost de a se renunța la meniul a la carte și l-a introdus pe cel tip bufet suedez. „Așa am putut să le oferim sportivilor un meniu mult mai variat. Am adus 70-80 de rețete noi”.
A pus accent pe meniuri pe bază de lactate, cereale, pseudocereale, carne albă, legume. „Clasica friptură la grătar nu mai apare fiecare zi în meniu. Mai rar. E nevoie de alimente cu aport energetic mare și care se digeră ușor”, spune expertul.
Micul dejun al campioanelor
„După micul dejun, canotorul iese pe apă, la antrenament. Când revine, are nevoie de o gustare. La fel e și după-amiază, după ce se trezește, are nevoie de o gustare înainte de ieșire la lac. La întoarcere, merge la recuperare și apoi la cină”.
Cum a arătat micul dejun al campioanelor? La Paris a fost alcătuit, spune Martin, din produse lactate, cereale, cele mai bune fiind fulgii de ovăz, pseudocereale, gen chia și quinoa, legume, ouă, salate.
El adaugă că vara, din cauza căldurii, gustarea e servită prima, la 6:00-6:30 și este de obicei formată din baton de cereale cu fructe uscate sau terciuri din cereale și orez.
Micul-dejun vine după antrenament. Iarna, e invers. Ziua începe cu micul-dejun, iar gustarea, după întoarcerea de pe lac.
Prânzul este servit la 12:30-13:00. „Tendința actuală observată la tinerele generații este de a elimina din dieta lor zilnică ciorbele și supele. Le-am înlocuit cu un antreu compus din salată cu cereale, paste.
Felul principal se bazează pe leguminoase și carne albă: pește, pui, curcan.
Gustarea de după-amiază înseamnă batoane de cereale sau terciuri, iar cina servită la 18:30-19:00, este compusă în general din salate de cereale și legume, pește, carne slabă. Am introdus și rețete pe bază de linte, năut”.
Bugetul este unul limitat, dar ei spun că au putut oferi de toate sportivilor. „Nu le-a lipsit absolut nimic datorită sponsorilor”.
Adrian Martin nu a însoțit canotorii la Paris, dar a ținut în permanență legătura cu colectivul tehnic și cu bucătăresele. Care nu au vrut să li se dea numele. Discreția este luxul de neegalat al celor neștiuți.
- Articolul face parte din proiectul "Team Romania", dezvoltat de GOLAZO.ro & powered by Banca Transilvania, în parteneriat cu COSR
- BT X COSR, un parteneriat pentru susținerea efortului sportivilor români. BT a devenit Banca Oficială a Echipei Olimpice Team România pentru susținerea performanței și a sportivilor români care se pregătesc să ne reprezinte la Jocurile Olimpice. Susținem tot efortul lor și miile de ore de antrenament.
VIDEO: cele mai noi imagini din sport
