Publicat:
15.10.2024, ora 22:30
Actualizat: 16.10.2024, ora 10:09
- Superbă calificarea naționalei U21 la EURO pentru a patra oară consecutiv. Au fost însă și momente urâte
9.000 de oameni au mers pe Giulești pentru a încuraja naționala U21. Dar nu toți au făcut-o.
În minutul 76 , după schimbare, din peluză i s-a strigat numele lui Rareș Ilie, care a fost chemat să înjure Steaua. Fotbalistul s-a conformat rapid, salutând fanii fostei sale formații.
Meciul României sau al Rapidului?
Imediat, voci răzlețe din peluză și din restul stadionului au început să-i strige numele lui Octavian Popescu, înlocuit și el în același timp. Au fost imediat înăbușite de fluierături și înjurături și s-au stins. Cum, să meargă un jucător de la FCSB spre Peluza Nord a Giuleștiului ca să fie aplaudat? Interzis!
Pentru a masca aceste scandaloase intenții ale unora dintre spectatori - care, apropo, aveau bilet la un meci al naționalei, nu al Rapidului - și după câteva momente de confuzie, Rareș Ilie a mai fost chemat o dată să înjure Steaua. Așa, că poate nu s-a înțeles bine prima dată care scandări sunt permise și care nu.
Putea fi orice altă echipă în loc de Steaua, și orice alt jucător în loc de Octavian Popescu. Nu despre asta e vorba. E vorba despre ideea de a înjura un fotbalist care poartă tricoul României și joacă pentru națională fix în acea seară, pe acel stadion. Ridicol. Cei care fac asta sunt nu doar lipsiți de fair-play, ci și de educație.
La final, când Popescu a venit la marginea terenului, spre jucătorii elvețieni, pentru a da mâna cu ei și a-i consola, a fost înjurat de spectatori de la Tribuna 1 care aveau tricoul Rapidului pe ei.
Să vii la un meci al naționalei cu tricoul echipei de club e altă discuție. Se naște un risc. Ce s-ar întâmpla dacă ar veni toți spectatorii așa, cu Dinamo, cu FCSB, cu Rapid? Ar face față forțele de ordine sau s-ar schimba locul turnirului: de pe teren în tribune?
Gest remarcabil al unui jucător elvețian: aplauze printre lacrimi
De partea cealaltă, elvețianul Dos Santos a fost unul dintre jucătorii adverși care au rămas pe teren în timpul bucuriei tricolorilor.
El a fost singurul care a stat chiar până la sfârșit, plângând și privind cu regret cum la mijlocul terenului se lansează ploaia de confetti galbene, iar jucătorii noștri se bucură și dansează. A aplaudat, și-a șters lacrimile și a plecat la vestiare.
Undeva, în mintea lui, acest moment era îndosariat deja la categoria „Motivațional”. Dincolo de faptul că îi va servi pe viitor ca mobilizare, pentru ca nu ai cum să uiți așa ceva, a fost și o mică lecție pentru noi, ceilalți.
Poate că la fotbal suntem peste ei, dar la bun simț lăsăm de dorit. Asta apropo și de episoadele de rasism ale spectatorilor de la U19, în meciurile cu Germania și Spania.
Nu că ar fi alte galerii un monument de fair-play, dar ce s-a întâmplat marți pe Giulești e urât. Aici e naționala României. E dreptul tău să nu-ți placă un jucător, să-l consideri rival, dar când îmbracă tricoul naționalei, toți sunt ai noștri. Nu mai există echipe de club măcar pentru 90 de minute. Dacă nu poți face această diferență vitală... mai bine stai acasă.
Din păcate, suntem încă departe de civilizație, oricâte vestiare am curăța și câte ziduri galbene am înălța.
