Publicat:
03.03.2025, ora 15:42
Actualizat: 03.03.2025, ora 15:45
- Nicăieri în lume, un parteneriat în sport nu înseamnă „Eu îți dau banii și tu faci imagine proastă competiției și, automat, sponsorilor”.
- Partenerii Rapidului se uită și ei, uluiți, cum antrenorul echipei, Marius Șumudică, se ceartă, violent și repetat, cu toată lumea. Recent, tehnicianul a ajuns la amenințări.
- Imaginați-vă că așa ar arăta conferințele de presă la Champions League sau la Jocurile Olimpice. Sponsorii ar părăsi parteneriatele.
Nu Șumudică e problema. Demonii din noi pot învinge îngerii din noi. De aceea există reguli care să restabilească sensul normal.
Lumea sportului, de la parteneri economici la jucători și de la oamenii din tribună la oficialii Ligii, au sperat că, atunci când l-a instalat Marius Șumudică, proprietarul Dan Șucu nu i-a dat și permis de vânătoare de adversari, arbitri și ziariști. Un cod de conduită există la Rapid?
În 6 luni, a fost o cavalcadă de momente obscene, glume din medievalul sportului și degete pe la fund arătate suporterilor echipelor adverse și apoi băgate în gură. Totul la adresa adversarilor. Cum poți povesti asta și să sune acceptabil?
S-a ajuns la amenințări
De ceva timp însă, tolerat în lipsa de respect, Șumudică a trecut la ceva mult mai grav, care implică în mod direct clubul Rapid. Și, evident, pe patronul ei și pe partenerii sportivi și comerciali. Gesturile lui Șumudică au coborât pe lanțul trofic al conduitei până la amenințări.
Antrenorul timorează jurnaliști pe bandă rulantă. Victime au fost Tudor Samuilă, de la Prima Sport, sau Alin Grigore, de la Fanatik. În plus, ziaristul de la GOLAZO.ro, Remus Răureanu, tocmai a dezvăluit că din cauza imixtiunii lui Șumudică la Fanatik, care dorea să fie scoasă o știre de pe site, a decis să demisioneze.
Fotbalul e un joc al cooperării
În ciuda definiției stricte, fotbalul nu e un joc cu sumă nulă. O echipă câștigă și alta pierde, dar săptămâna viitoare zeii schimbă sensul darurilor. Cooperarea, în sens larg, și loialitatea pentru civilizația fenomenului sunt condiții esențiale.
Doar așa, fotbalul are, cum spun economiștii, o elasticitate scăzută la crize. Ce înseamnă acest lucru?
Fotbalul nu scade dacă scade, de pildă, puterea de cumpărare. Fotbalul continuă să se joace, să facă bani, să producă atracție și dacă e pandemie, recesiune economică sau, pur și simplu, război. Fotbalul înflorește pentru că e o atracție dincolo de ziua de azi.
Chiar dacă prezentul e, uneori, tulburat sau mărginit, fotbalul ne vorbește despre ceea ce putem reuși împreună, despre o lume a armoniei și performanței proceselor umane colective.
Celălalt exemplu al lui Dan Șucu
Culmea e că Dan Șucu, atunci când întâlnește o criză de magnitudine în viața socială sau politică, imediat reacționează.
Iată ce spune Dan Șucu: „Mi-am trăit copilăria și tinerețea, toată generația am făcut-o, într-o Românie săracă, sub umbrela Rusiei. Nu-mi doresc pentru copiii mei și pentru nepoți același lucru. Trăiesc într-o Românie europeană, independentă, apărată de cea mai importantă alianță militară a lumii, nu văd de ce aș schimba lucrul asta. să ne gândim că putem să mergem înapoi într-o lume care nu mai e a noastră. România e o țară europeană, înapoi nu mai merge.”
Contextul era unul politic, înaintea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, iar mesajul lui Șucu și al marilor companii din această țară era pro Elena Lasconi și anti Călin Georgescu.
Civilizația promisă
România nu mai poate reveni la o politică retrogradă, dar nu poate reveni nici la repere precum golani, la interlopi, la smardoi și la oameni fără respect pentru profesiile și misiunea celorlalți.
Există metode de a-ți exprima dezaprobarea. Amenințările nu fac parte dintre ele. Iar Șucu întoarce capul când e vorba despre amenințările lui Șumudică.
În lipsa unei poziții a lui Șucu, foarte interesant ar fi de văzut modul în care se raportează la ce face Șumudică, toate firmele partenere ale clubului Rapid. Pe ideea civilizației promise, Dan Șucu a convins multe firme să se adauge proiectului său.
Printre ele sunt și nume mari de pe piața de business din România. Exemple: Petrom, Superbet, Altex, One, Binance. Și, evident, Mobexpert, colosul din domeniul mobilei, condus chiar de Șucu. Dar, în realitate, fiecare nume de aici contează.
Supraviețuim dacă supraviețuiește educația
O situație asemănătoare a existat în industria TV, una care aduna aproape jumătate de miliard de euro pe an. La jumătatea lunii decembrie, o analiză a HotNews a arătat că „Cu Călin Georgescu în exclusivitate pe post, Realitatea PLUS și-a triplat audiența după alegeri, dar aproape 90% dintre firmele care își fac publicitate au părăsit canalul. Au plecat companii românești și străine, deopotrivă”.
Articolul nu incrimina pe nimeni, el relata situația, cu cifre și fapte. Realitatea TV s-a enervat, a atacat la persoană și a fost sancționată de CNA.
Realitatea PLUS avea audiență, una enormă, dar nu a fost suficient pentru a convinge firmele să plătească în continuare pentru a se asocia cu modul în care postul TV spune „Marș” pe post, printre altele. Șumudică nu e diferit.
Petrom, Superbet, Altex, One, Binance și toate celelalte firme partenere ale Rapidului sunt într-un raport cu o situație pe care nu au prevăzut-o. Și nici nu puteau.
Într-o lume a fotbalului în care UEFA pune teme de muzică simfonică în imnul său de Champions League, nu te gândești că partenerul tău va crea o compoziție a înjurăturilor și amenințărilor.
Dan Șucu e, la Rapid, în dilema: „În ce direcție să meargă România? Înapoi nu se mai poate, doar înainte”.
Psihologul american Burrhus Frederic Skinner a spus că „Educația este ceea ce supraviețuiește după ce tot ce a fost învățat a fost uitat”. Iar fotbalul este educație. Și când e agresat și amenințat.
