Publicat:
09.05.2025, ora 10:10
- David Tremayne, 72 de ani, a fost prezent la Imola, pe 1 mai 1994, atunci când legendarul Ayrton Senna și-a pierdut viața.
- Britanicul, cu 38 de ani de carieră la activ, a fost unul dintre contestatarii stilului de pilotaj al brazilianului.
- David Tremayne a dezvăluit ce i-a spus Senna în clipa în care l-a rugat să-i semneze un album foto.
David Tremayne nu este doar un jurnalist care acoperă Formula 1, este Jurnalistul. Cu peste 650 de Mari Premii la activ, în cei 38 de ani de carieră, britanicul are peste 50 de cărți de motorsport publicate.
În 1990, 2001 și 2004 a fost câștigătorul premiului «Jurnalistul anului» acordat de Guild of Motoring Writers. Este numit de site-ul oficial al Formulei 1 – „Hall of Fame F1 journalist”.
David Tremayne: „Senna privise în hăul morții”
Între două Mari Premii, cel din Miami și cel din Emilia-Romagna, David Tremayne și-a găsit timp pentru un scurt interviu acordat în exclusivitate pentru GOLAZO.ro. Subiectul a fost marele Ayrton Senna, trecut în neființă pe 1 mai 1994.
David, l-ai cunoscut îndeaproape pe Senna. Multă lume vorbește de magnetismul său, dincolo de talentul uriaș de pilot.
În primul rând trebuie să-ți spun că Ayrton Senna era cel mai devotat om pe care l-am întâlnit în viața mea. Deci nu doar în cei 38 de ani de acoperit Formula 1, ci din viața. Profunzimea cu care a căutat excelența pe pistă a sfidat înțelegerea oamenilor care nu erau piloți de curse. Era religia lui, seva din care trăia. Da, intensitatea și încrederea pe care o avea în el, erau uneori... înspăimântătoare.
Ce amintire, legată de Senna, nu se poate dezlipi de pe retina ta?
Unul dintre cele mai bune interviuri pe care le-am realizat vreodată a fost într-o cameră de hotel din Adelaide, la scurt timp după controversa de la Suzuka din 1990 (n.r. - Ayrton Senna și Alain Prost s-au acroșat din cauza brazilianului, iar acesta a câștigat titlul mondial). Am vorbit despre tururile de la Jerez, pe care le-a parcurs atât de curând după accidentul oribil al prietenului său, Martin Donnelly. Senna privise în hăul morții. Rămân convins că Ayrton a mers ca să distrugă circuitul de la Jerez, ca să arate că spiritul uman nu poate fi învins.
Ce ți-a spus în acea cameră de hotel?
L-am întrebat dacă făcuse asta pentru a-și demonstra ceva lui însuși. După 37 de secunde, atât mi-a arătat reportofonul, cu vocea în șoaptă de trebuia să te apleci spre el ca să-l auzi, cu ochii încețoșați, mi-a zis: „Da, pentru mine. Am făcut-o pentru că așa ceva se poate întâmpla fiecăruia dintre noi. Știam că fac ceva rău că merg la limită, dar era ceva ce trebuia să aflu pentru mine. După, nu am știut cât de rapid am fost. Sau cât de lent”.
Și fusese foarte rapid.
A urmat o nouă pauză, pentru că l-am întrebat dacă a fost vorba de curaj din partea sa. „Ca pilot de curse, sunt unele lucruri prin care trebuie să treci, să înveți să le faci față. Câteodată nu sunt lucruri omenești, dar le gestionezi și o faci doar datorită sentimentelor pe care le ai când pilotezi. Sentimente pe care nu le ai în nicio altă profesie. Unele lucruri nu sunt deloc plăcute, dar pentru a avea parte de cele frumoase, trebuie să le înfrunți pe cele urâte”.
În acea zi de la Jerez, Senna a înfruntat urâtul din motorsport. A trecut de acel test cu brio. Nu l-am admirat niciodată mai mult decât în acele momente. David Tremayne, jurnalist F1
David Tremayne: „Timpul e cel mai mare lucru”
Dar ai și regrete legate de persoana lui Senna? Poate momente mai puțin plăcute?
Cred că dacă am vreun regret din această perioadă foarte lungă a mea în Formula 1, e că nu am fost suficient de matur intelectual atunci. Dacă aș putea da timpul înapoi, i-aș spune, într-una dintre perioadele în care relațiile dintre noi erau cool: „La naiba cu toate astea! Hai să cinăm într-un loc liniștit, să uităm de monoposturi, de Formula 1, și să vorbim despre lucruri cu adevărat importante, ca viață, iubire, familie”.
Cine putea ști, David, că va pleca atât de curând dintre noi? Dar Senna va dăinui și prin poveștile tale despre el.
Știi, am scris acum ceva vreme că sunt recunoscător că l-am cunoscut. Și că voi fi în postura de a le spune nepoților mei, cu mândrie și ochii înlăcrimați, „da, l-am văzut pe Senna pilotând”. Am cinci nepoți și le povestesc despre un om numit Ayrton Senna. Numai că uneori, după trei decenii, încă am mari emoții că nu reușesc să pun în cuvinte tot ce a însemnat el.
Când ai vorbit ultima dată cu Senna?
Cu adevărat, adică o discuție serioasă, cred că la Suzuka, în 1993, înainte de a-i trage un pumn lui Eddie Irvine. Eram la o lansare de album a celor de la Honda. Relația noastră nu era în cel mai fericit loc, pentru că Senna știa că sunt, câteodată, destul de critic cu privire la etica pilotajului său. Așa că atunci când i-am întins albumul meu ca să-l semneze, i-am spus că nu trebuie să se simtă obligat s-o facă. A zâmbit, iar în timp ce semna mi-a spus: «Timpul, Dave, e cel mai mare lucru». Habar nu aveam atunci cât de repede se va scurge.
- Eddie Irvine, debutant la echipa compatriotului Eddie Jordan, a fost depășit, de două ori, cu un tur de Senna, dar a revenit în ambele cazuri și a trecut de brazilian, terminând pe locul șase în cursă.
- „Nu pilotezi. Conduci ca un idiot. Nu ești un pilot de curse, ci doar un idiot”, i-a spus Senna lui Irvine.
- „Senna era stângaci, dar s-a repezit la Irvine cu dreapta. El a vrut să se ferească, dar a venit stânga și l-a pus la pământ”, declara Rubens Barrichello, unul dintre martorii incidentului.
Nu îți ascund că am fost suporterul lui Alain Prost în acei ani. Dar, vorbind de-a lungul timpului cu foști piloți de Formula 1 și jurnaliști ca tine, îmi dau seama că Senna a fost cu adevărat unic.
Da, a fost un geniu imperfect. Imens de carismatic. Să-l vezi în aceste tururi de calificare pe care le scotea din joben... erai în prezența măreției. În acea zi, la Imola, cursele de mașini au pierdut nu numai un rege, dar și lumea a pierdut un om extraordinar.
Citește și
