Dan Udrea De ce refuză Steaua să se asocieze și cât de groase sunt zidurile MApN?

• Legea Sportului se va modifica, însă Steaua tot nu va putea promova câtă vreme funcționează ca un club de drept public
• De când a promovat în Liga 2, vara lui 2021, Steaua a cheltuit aproape 9 milioane de euro fără nici un obiectiv real, deși avea și are pârghii prin care ar putea schimba această stare de fapt
• E cel puțin ciudat de ce nimeni din MApN nu demarează o asociere, modelul FC Voluntari fiind cel mai la îndemână. Detalii de culise și cifre, mai jos în articol

Adaugă GOLAZO.ro la favorite

CSA Steaua a jubilat doar vreo două zile, sperând că Legea Sportului, care va fi modificată de Parlament, va adopta și amendamentul AUR, care prevedea în mod explicit că și cluburile de drept public vor avea dreptul să promoveze în ligi profesioniste.

Amendamentele însă au fost eliminate, iar Steaua va rămâne în aceeași situație în care s-a regăsit în ultimii ani. De a fi nevoită să devină mai întâi club de drept privat pentru a putea avea acces în Liga 1.

„Noi nu ne vom asocia niciodată!” este opinia vehementă care apare dinspre Steaua ori de câte ori e deschis acest subiect. Dar de ce refuză MApN cu atâta vehemență să demareze, pentru clubul de fotbal, o procedură care e doar formală, dar care ar schimba situația echipei cu 180 de grade?

Exemplul de asociere care nu implică niciun risc

Comandanților clubului Steaua li s-a recomandat această variantă, a unei asocieri benigne, inclusiv de către șefii FRF. Există și modele în acest sens, iar cel mai la îndemână e FC Voluntari.

Clubul respectă titulatura de club de drept privat, dar în fapt el este deținut și controlat practic tot de autoritatea locală, unde conduce Florentin Pandele.

Cum arată FC Voluntari în acte?

• Societate pe acțiuni, de tip închis

Acționari:

• Orașul Voluntari, prin Consiliul Local Voluntari - 95%
• Televol Systems SA - 5%

Practic, pentru a respecta Legea Sportului, Pandele a făcut o asociere între Consiliul Local și o companie municipală, de tip SA, dar care a fost creată și e deținută tot de Consiliul Local.

În acest fel s-a creat SC Fotbal Club Voluntari SA. În acte, societate de drept privat. În realitate, tot un club de drept public, deținut, controlat și finanțat de Consiliul Local și Primăria Voluntari. Dar a respectat Legea Sportului și a primit permisiunea de a evolua în Liga 1.

În ultimii ani, Curtea de Conturi a verificat de mai multe ori finanțarea și conexiunea dintre autoritatea locală din Voluntari și clubul de fotbal. De fiecare dată, concluzia a fost mereu aceeași: totul e în regulă. Iar sumele de bani alocate către echipă au fost imense.

SUMELE DE BANI PRIMITE DE FC VOLUNTARI DE LA CONSILIUL LOCAL VOLUNTARI

• 2018: 2,4 milioane euro
• 2019: 3 milioane euro
• 2020: 1,5 milioane euro
• 2021: 3,4 milioane
• 2022: 2 milioane euro
• 2023: 2,6 milioane euro
• 2024: 3,6 milioane euro

De ce MApN n-ar pierde Steaua

Steaua avea și are la îndemână o asociere extrem de simplu de realizat. Care nu presupune niciun risc de a se repeta ce s-a întâmplat acum peste 20 de ani, cu trecerea către Viorel Păunescu și, apoi, către Gigi Becali.

Pentru că, așa cum Primăria din Voluntari și alte autorități locale au procedat, inclusiv Ministerele și-au creat propriile companii de tip SA. Și s-ar putea realiza o asociere între acestea.

Așadar, echipa ar rămâne în structura ministerială, nu ar avea control asupra ei cineva din afara MApN, dar ar respecta Legea Sportului în vigoare. Și, foarte important, ar avea drept de promovare.

Exemplul FC Voluntari e prezentat în acest articol strict ca metodă juridică, nu ca management sportiv de succes și a faptului că e un club lipsit total de reprezentativitate la nivel de comunitate locală, lucru despre care am scris des în ultimii ani.

Înapoi, la Steaua. De 4 ani, cei de acolo refuză vehement această soluție, a unei asocieri. Fără a oferi nici măcar un argument în spațiul public. În lipsa explicațiilor, avem însă faptele, peste care se adaugă cifrele.

Acestea spun că Steaua a evoluat degeaba în Liga 2 timp de patru sezoane, începând din vara lui 2022. Fără niciun obiectiv, din moment ce structura juridică a clubului nu permitea urcarea în primul eșalon. 

Care e „prejudiciul” refuzului de a se asocia?

Sunt 4 sezoane la rând în care s-au cheltuit bani publici fără nici un sens sportiv. Fără a dezvolta clubul, fără a mulțumi suporterii, fără a crește baza de susținători, care n-au fost atrași de o echipă ce nu avea posibilitatea de a atinge un obiectiv bine stabilit.

Cheltuielile CSA Steaua, exclusiv cu echipa de fotbal, între 2021 și 2024

Rezultă, fără anul 2025, un total de 8,65 milioane de euro. Cheltuiți practic degeaba. Bani din bugetul de stat. Acestea sunt sume oficiale, obținute de Digi Sport în această primăvară, după o solicitare către MApN.

Care poate fi argumentul logic pentru care CSA Steaua se opune cu atâta vehemență unei asocieri, care nu ar face nimic altceva decât să justifice, măcar din punct de vedere sportiv și al interesului suporterilor, cheltuiala unor fonduri publice?

Pentru că de cheltuit, banii oricum au fost cheltuiți, dar fără un scop final. Iar asta s-ar putea încadra, poate, chiar la prejudicierea bugetului de stat, cu un deget îndreptat către unii generali ce refuză astfel de formalități.

Galerie foto (8 imagini)

+8 Foto

labels.photo-gallery

Stadionul Steaua, 2023/2024, e exemplul de management corect al statului

Perspectiva promovării, urmată de promovarea în sine, ar deschide noi surse de venit. Probabil mai mulți bani chiar de la buget, drepturi TV, sponsorizări și publicitate, încasări din bilete. Evident și mai mulți suporteri, adică o reprezentativitate mai mare.

Toate aceste lucruri sunt teoretice, pentru că fotbalul nu e știință exactă. Dar măcar ar fi o încercare, generalii și comandanții cu grade de acolo și-ar da interesul pentru a construi ceva relevant.

Cea mai bună dovadă că o „asociere”, să-i zicem așa, total inofensivă pentru MApN, nu ar produce implozie, ci doar dezvoltare și progres, e chiar cea care a transformat administrarea stadionului Steaua dintr-o gaură la buget într-o „afacere” care e pe profit.

În 2021 și 2022, Ministerul a dus un război total împotriva FCSB-ului, pentru a nu-i permite să joace acolo. Și FCSB n-a jucat.

Cifrele stadionului Steaua înainte ca FCSB să joace acolo

Apoi, din vara lui 2023, FCSB-ului i s-a permis accesul, iar din acel an a disputat mai multe jocuri în cupele europene, dar și în Liga 1. În plus, echipa națională a intrat și ea în Ghencea. Și situația s-a schimbat complet din punct de vedere financiar.

Cifrele stadionului Steaua după ce FCSB a jucat acolo

Ce s-a întâmplat după ce FCSB a jucat în Ghencea? Absolut nimic din perspectivă negativă pentru minister, pentru Steaua, pentru stadion, pentru nimeni altcineva. A fost bine pentru toată lumea, mai ales pentru bugetul CSA.

Poate dărâma Bolojan și zidurile pline de schelete ale MApN-ului?

De fapt, a fost dovada că MApN, judecând corect, în spiritul legii și al eficientizării, nu doar că n-a îngrădit dreptul unei echipe să joace pe un stadion construit din banii tuturor, dar a reușit să facă rost de bani, nu doar să-i irosească.

E un exemplu din care MApN ar fi trebuit să învețe, nu să rămână încleștat în sintagma „noi nu facem nici o asociere, niciodată, pentru că noi suntem Steaua!”.

Nu de alta, dar retorica din anii în care sloganul statului era „e mai simplu să cheltuiesc ce e la buget decât să gândesc o strategie și să acționez pentru a face rost de bani” începe să se demodeze.

Ilie Bolojan spune că e nevoie să și demoleze câte ceva înainte de a construi. La MApN, zidurile rezistenței la schimbare sunt dintre cele mai groase. Și mai ascund și multe schelete.