Publicat:
23.12.2018, ora 14:04
Actualizat: 23.12.2018, ora 16:07
Federaţia Română de Fotbal a precizat, duminică, într-un comunicat, că nu a fost solicitată pentru a contribui la iniţierea candidaturii comune ale României, Greciei, Bulgariei şi Serbiei la organizarea Cupei Mondiale din 2030, intenţie reiterată şi la întrunirea cvadrilaterală de la Belgrad din 22 decembrie, informează News.ro.
"În această fază, cea a consultărilor politice, Federaţia Română de Fotbal nu a fost solicitată pentru a contribui la iniţierea candidaturilor. FRF este singura autoritate recunoscută prin lege să organizeze activitatea fotbalistică în România şi va fi cooptată de UEFA şi FIFA în eventualele procese de candidatură la momentul potrivit", se arată în comunicatul forului de la Casa Fotbalului.
FRF precizează că, în acest moment, nu se cunosc cerinţele de candidatură pentru Cupa Mondială din 2030, însă, pe baza celor valabile pentru CM-2026, România nu ar putea contribui la organizarea competiţiei decât cu Arena Naţională, singurul stadion care are peste 40.000 de locuri.
Deşi FRF nu menţionează acest lucru, nici Grecia, nici Bulgaria şi nici Serbia nu au stadioane care să îndeplinească aceste cerinţe.
"Pentru Campionatul European din 2028, UEFA va formula cerinţele de candidatură în 2020, iar pentru Campionatul Mondial din 2030, FIFA le va prezenta în 2021. Federaţia Română de Fotbal, ca membru afiliat al UEFA şi FIFA, se rezumă în acest moment la inventarierea succintă a unor posibile criterii de candidatură, folosite pentru ediţiile precedente ale marilor competiţii fotbalistice, precum CE 2024 şi, respectiv, CM 2026", arată FRF.
Cerinţele actuale pentru organizarea unui turneu final al Cupei Mondiale sunt, potrivit FRF, următoarele:
Număr necesar de stadioane propuse: 16 (dintre care se vor alege 12)
- Meci de deschidere – 80.000 de locuri;
- Meciuri în grupe – 40.000 de locuri;
- Şaisprezecimi – 40.000 de locuri;
- Optimi – 40.000 locuri;
- Sferturi de finală – 40.000 de locuri;
- Semifinale – 60.000 de locuri;
- Finala mică – 40.000 de locuri;
- Finala – 80.000 de locuri.
România are ca stadion eligibil Arena Naţională – 54.000 de locuri.
Număr de baze de cantonament propuse echipelor participante: 72
Ponderea infrastructurii (facilităţi sportive, de cazare şi transport pentru participanţi şi spectatori) este de 70% în decizia finală a alegerii gazdei/gazdelor. Componenta comercială (venituri, costuri) are pondere de 30%.
FRF notează că au fost enumerate doar principalele cerinţe, întregul pachet de condiţii ce trebuie îndeplinite făcând obiectul unei document de candidatură consistent care solicită şi diverse alte garanţii din partea autorităţilor locale şi guvernelor interesate.
În 2020, când va găzdui meciuri din cadrul Euro-2020, România va avea următoarele capacităţi eligibile:
- Arena Naţională – 54.000 de locuri;
- Stadionul Ion Oblemenco din Craiova – 30.900 de locuri;
- Noul stadion Ghencea – 30.500 de locuri;
- Cluj Arena – 30.000 de locuri.
FRF a făcut aceste precizări după ce MTS a emis, sâmbătă, un comunicat, după întâlnirea ministrului Tineretului şi Sportului, Bogdan Matei, cu omologii săi din Grecia, Bulgaria şi Serbia, cu privire la "proiectul major şi de anvergură, de candidatură comună pentru organizarea Cupei Mondiale la Fotbal din 2030, an în care se vor celebra fix 100 de ani de existenţă a Cupei Mondiale".
"La discuţii a participat şi fostul mare internaţional Gheorghe Popescu, actualmente consilier onorific al premierului Viorica Dăncilă. Discuţiile au fost utile, fiecare ministru şi-a prezentat situaţia actuală şi punctul de la care s-ar pleca, stabilindu-se că, pentru a se respecta criteriile extrem de stricte şi caietul de sarcini al FIFA, este nevoie de un efort comun considerabil al celor 4 ţări", se arată în comunicatul MTS.
"România, împreună cu ceilalţi trei parteneri, poate să obţină această candidatură. Nu este deloc imposibil. Sunt convins că prin această unire de forţe putem reuşi să organizăm o asemenea competiţie. Organizarea unui campionat mondial presupune foarte multe eforturi şi condiţii foarte stricte. Am stabilit formarea unui comitet format din 16 persoane, câte 4 din fiecare ţară, care să treacă imediat la treabă şi să lucreze pentru pregătirea acestui proiect. Ne dorim enorm să ne depunem această candidatură comună şi sper ca împreună să reuşim", a spus Bogdan Matei.
Ministrul Tineretului şi Sportului, Bogdan Matei, a făcut parte din delegaţia condusă de premierul României, Viorica Dăncilă, care a participat, sâmbătă, la reuniunea cvadrilaterală la nivel înalt de la Belgrad, unde au mai fost prezenţi preşedintele Republicii Serbia, Aleksandar Vucici, prim-ministrul Bulgariei, Boyko Borisov şi prim-ministrul Greciei, Alexis Tsipras.
* articol publicat inițial pe Hotnews.ro
