Publicat:
21.04.2025, ora 11:17
Actualizat: 21.04.2025, ora 15:05
- Papa Francisc a murit, azi, în Lunea Paștelui, la 88 de ani. Anunțul a fost făcut de Vatican.
- În cartea sa recent apărută în România, Papa Francisc mărturisea că, în urma unui jurământ, nu se mai uită la televizor de 30 de ani, așa că nu a mai văzut niciun meci de fotbal, însă a continuat să iubească „sportul rege”.
- Un soldat al gărzii elvețiene avea sarcina să-i lase pe masă rezultatele și clasamentul campionatului din Argentina, ca Papa să vadă ce face echipa lui preferată, San Lorenzo (supranumită și Los Cuervos - Corbii), echipa din Boedo, un cartier din Buenos Aires.
Argentinianul s-a confruntat în ultimii ani cu mari probleme de sănătate și, recent, a stat internat din cauza unor complicații cauzate de o pneumonie bilaterală.
Papa Francisc a murit
„La ora 9:45 în Lunea Paștelui, Cardinalul Kevin Farrell, Camerlengo a făcut anunțul:
„Dragi frați și surori, cu profundă tristețe trebuie să anunț moartea Sfântului Părinte Francisc.
În această dimineață, la ora 7:35, episcopul Romei, Francisc, s-a întors la casa părintelui. Întreaga sa viață a fost dedicată slujirii Domnului și a Bisericii Sale.
El ne-a învățat să trăim valorile Evangheliei cu fidelitate, curaj și iubire universală, în special în favoarea celor mai săraci și marginalizați. Cu imensă recunoștință pentru exemplul său de adevărat discipol al Domnului Iisus, încredințăm sufletul Papei Francisc iubirii milostive infinite a Dumnezeului Unic și Treimic”.
A fost spitalizat timp de 28 de zile la Spitalul Gemelli din Roma din cauza unor probleme grave de sănătate.
Ultima apariție publică a Suveranului Pontif a fost chiar în Duminica Paștelui, în Piaţa Sfântul Petru de la Vatican.
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
Papa Francisc și iubirea pentru fotbal
Originar din Argentina, o țară în care fotbalul este adulat la fel ca o religie, Papa Francisc a crescut urmărind meciurile echipei sale de suflet, San Lorenzo, club istoric din Buenos Aires.
În cartea sa recent apărută în România, Papa Francisc mărturisea că, în urma unui jurământ, nu se mai uita la televizor de 30 de ani, așa că nu a mai văzut niciun meci de fotbal.
„În America de Sud, fiecare gol devine un golazo și are mai mulți o decât în Europa”, spunea Papa Francisc, care-și amintea, post cu post, echipa favorită argentiniană a copilăriei sale. Mărturia apare în autobiografia „Speră”, care a fost publicată inclusiv în limba română, deși potrivit mărturisirii coautorului cărții, volumul era planificat inițial să apară după dispariția Papei.
„Mi-a plăcut întotdeauna să joc fotbal, nu conta că nu eram cine știe ce jucător. La Buenos Aires, celor ca mine li se spunea pata dura. Asta înseamnă cu două picioare stângi. Dar jucam. De multe ori eram portar. Și ăsta e un post bun: te antrenează să înfrunți realitatea, să faci față problemelor; poate că nu știi prea bine de unde vine mingea, dar tot trebuie încerci s-o prinzi”, așa începe capitolul dedicat fotbalului dedicat de Papa Francisc în recenta sa autobiografie „Speră”, apărută în limba română la editura Polirom.
Papa Francisc considera fotbalul un antidot la subiectivism și la egoism
În paginile dedicate sportului-rege și care au titlul „Mă bucuram de rotocolul pământului”, Papa Francisc dedică un adevărat elogiu sportului în general, dar mai ales jocului cu mingea. El vede fotbalul ca un instrument „care invită niște oameni reali să împărtășească prietenii adevărate, să se întâlnească într-un spațiu concret, să se privească în față, să-și testeze abilitățile.”
El a vorbit adesea despre cât de mult l-a învățat fotbalul despre spiritul de echipă, solidaritate, perseverență și modestie, valori pe care le considera esențiale atât pe teren, cât și în viață.
Papa Francisc considera că fotbalul este un antidot la subiectivism (pentru că rezultatul e clar, pe tabelă) și la egoism (pentru că joci în echipă și contra unor competitori cărora le strângi mâna la final).
„Aruncați o minge în sus și, înainte ca ea să atingă pământul, veți vedea câți se vor fi apropiat!”
„Mulți spun că fotbalul e „cel mai frumos joc din lume” iar pentru mine așa fost. Dacă este trăit în acest fel, ca un joc care trebuie să antreneze în primul rând sociabilitatea și generozitatea, poate fi cu adevărat bun pentru tot corpul, nu doar pentru picioare, ci şi pentru cap şi inimă”, scria Papa Francisc în volumul său de memorii, care citează mai multe pilde, printre care și cea a Sfântului Giovanni Bosco, căruia îi plăcea să le spună educatorilor săi: „Vreți să-i atrageți pe copii? Aruncați o minge în sus și, înainte ca ea să atingă pământul, veți vedea câți se vor fi apropiat!”.
Papa nu invoca figurile lui Maradona și Messi, ci vorbea cu pasiune despre alți doi mari fotbaliști pe care i-a avut Argentina. Cu unul dintre aceștia, Omar Sivori, ar fi fost chiar rudă îndepărtată.
„Omar, care a fost primul poreclit El pibe de oro (băiatul de aur, n.red.) pe când Maradona era încă în sânul lui Dumnezeu, se născuse în Argentina cu un an înaintea mea, iar după ce câștigase campionatul cu River Plate, se mutase în Italia, la Juventus și apoi la la Napoli”, nota Papa.
„Când vorbeam în familie despre Sivori și despre Argentina și îl menţionam pe fotbalist, mama spunea că, de fapt, toți eram rude, chiar dacă, în tot cazul, îndepărtate, și că de-a lungul anilor ne-am răspândit în diferite părţi ale ţării.
Omar Sivori va îmbrăca tricourile ambelor echipe naționale, ar la începutul anilor 1960 va primi Balonul de Aur. Eram cam de-o seamă și oarecum rude, dar el cu siguranță nu avea două picioare stângi... Sivori era un campion, dar nu putea fi, „idolul" meu în copilărie; eram amândoi mici pe atunci, iar eu eram fan San Lorenzo!”.
Născut în 1935, Sivori a murit în 2005, la vârsta de 69 de ani. A jucat vreme de opt ani pentru Juventus Torino (1957-1965), cu care a câștigat trei campionate și pentru care a marcat 135 de goluri. Ulterior a mai jucat doi ani la Napoli.
Înainte de a deveni Papă, mergea adesea la meciuri. Și după alegerea sa ca Suveran Pontif, Papa Francisc a continuat să primească jucători, antrenori și oficiali ai lumii fotbalului în audiențe la Vatican.
Papa Francisc obișnuia să folosească metafore din fotbal pentru a vorbi despre credință, viață și comunitate.
La un moment dat, argentinianul a spus că „în viață, ca și în fotbal, e important să joci în echipă și să nu te lași doborât de greutăți.”.
Părinții nu trebuie să se transforme în ultrași sau manageri!
Capitolul fotbalistic din volumul publicat în România de editura Polirom se încheie cu câteva lecții de viață ale Papei către părinții micilor sportivi.
„Am auzit un antrenor de tineret spunând că pe teren trebuie să mergem pe vârfuri pentru a nu călca în picioare visurile sacre ale copiilor”.
E atât de important să nu le îngreunăm viaţa cu forme de șantaj care blochează libertatea și imaginația. Și să nu-i învățăm scurtături care-i vor face să se rătăcească în labirintul existenței. Papa Francisc
„E trist dacă părinţii se transformă fn ultras ai copiilor lor sau în manageri, aşa cum, din păcate, se întâmplă uneori. Să fim generoși în viaţă: aceasta este victoria noastră a tuturor, singura care contează cu adevărat. Pentru mine, cele mai frumoase meciuri de fotbal au rămas până în ziua de azi cele pe care le joci în piață, fie că se numeşte Herminia Brumana, ca a mea, sau altfel, pe caldarâm, pe iarba dintr-o grădină sau pe un drum de pământ prăfos și însorit, în orice colț al lumii te-ai afla”.
*„Speră” - Autobiografia, de Papa Francisc, 329 de pagini, editura Polirom, 2025, București, volum tradus de Emanuela Stoleriu, 79 de lei.
Citește și
