Publicat:
16.11.2022, ora 08:01
Actualizat: 16.11.2022, ora 10:40
Cu câteva zile înainte de debutul oficial, Cupa Mondială la Fotbal din Qatar 2022 este marcată de controverse și apeluri la boicot. HotNews.ro face astăzi o incursiune în partea politică și socială a acestui eveniment sportiv la care, potrivit estimărilor, ar trebui să se uite, de duminică încolo, cel puțin cinci miliarde de oameni din toată lumea.
Pe 20 noiembrie va începe una dintre cele mai controversate competiții sportive din istorie: Campionatul Mondial de Fotbal din Qatar 2022. Niciodată, probabil, nu au apărut atât de multe informații, de peste tot din lume, despre instituții, organizații, autorități sau chiar simpli suporteri care vor să boicoteze, într-o măsură mai mică sau mai mare, o competiție în care este implicat sportul rege.
Până și serviciul de streaming Netflix s-a simțit dator să pună umărul la scandal, lansând exact cu câteva zile înainte de debutul CM Qatar 2022 docu-seria „FIFA Uncovered”, în care cea mai importantă acuzație este cea referitoare la modul în care monarhia din Golf și-a cumpărat, la propriu, dreptul de a organiza competiția fanion a federației internaționale de fotbal.
Dar discuțiile despre moralitatea deciziei de a trimite Cupa Mondială într-un emirat din Orientul Mijlociu, guvernat de legea islamică, Sharia, sunt mult mai vechi și s-au întețit pe măsură ce ne apropiem de marele eveniment.
Aceste discuții țin de încălcarea drepturile omului, de mușamalizările a sute, chiar mii de accidente mortale întâmplate aici și, nu în ultimul rând, de argumente de ordin sportiv. În cele ce urmează încercăm să prezentăm principalele controverse din jurul acestui eveniment.
De ce FIFA a ales Qatar și nu altă țară
Președintele FIFA din 2010, Joseph S. Blatter, arată câștigătoarea organizării cupei mondiale din 2022. FOTO: Walter Bieri / AP / Profimedia
Spuneam mai devreme despre documentarul „FIFA Uncovered” de pe Netflix și felul în care Qatar a câștigat în decembrie 2010 dreptul de a organiza cea mai importantă competiție de fotbal din lume, la pachet cu Rusia, care tot atunci a primit cadou Campionatul Mondial din 2018.
A fost „the payment day” pentru foarte mulți membri din conducerea FIFA, declară acum, în „FIFA Uncovered”, unul din martorii la eveniment.
Pe scurt, există două direcții în care ar fi acționat reprezentanții micului dar prosperului stat din Golf: una ar fi plata directă a unor sume de bani unor membri cu drept de vot ai Comitetului Executiv al FIFA, chipurile pentru „dezvoltarea fotbalului” în țările de unde provin (dar fără niciun control în acest sens), iar a doua- implicarea intereselor geopolitice.
În documentarul Netflix este citată avertizoarea de integritate Phaedra Almajid, membră a echipei de relații cu presa internațională a delegației Qatar, care povestește cum într-un hotel din Angola, cu zece luni înainte de votul FIFA, reprezentanții a trei țări din Africa (Nigeria, Coasta de Fildeș și Camerun) au primit câte 1,5 milioane dolari din partea reprezentanților emiratului.
Phaedra Almajid a fost concediată la scurt timp după evenimentul respectiv, iar șeful de campanie al Qatarului, Hassan Al Thawadi, a negat acuzațiile acesteia, atât la vremea respectivă, când povestea a apărut în presa internațională, cât și în documentarul Netflix.
Alte voturi ar fi fost obținute de Qatar prin mijloace, nu atât de directe, dar la fel de eficiente. De exemplu, Thailanda ar fi primit un contract avantajos de gaze naturale, iar un alt membru al Comitetului Executiv al FIFA a vândut un teren cu prețul de 32 de milioane de euro statului qatarez.
De asemenea, emirul Qatarului a făcut o vizită în Brazilia unde s-a întâlnit cu președintele (de atunci și de acum) Lula, iar apoi în presă a apărut informația despre investițiile în compania petrolieră Petrobras: „A fost un schimb de favoruri, nu a fost mită”, explică acum reprezentatul Braziliei la FIFA.
În ceea ce privește votul Franței, Michel Platini, care era atunci șeful UEFA, s-a dus la un prânz cu Sarkozy și cu fiul emirului din Qatar, cu nouă zile înaintea votului.
Ulterior, Platini a spus că a primit „un mesaj subliminal” de la președintele francez ca să voteze cu Qatar și nu cu SUA, care erau favorite să primească turneul din 2022.
După votul lui Platini pentru Qatar s-au întâmplat următoarele evenimente: fondul imobiliar din Qatar a cumpărat echipa Paris Saint Germain, apoi o televiziune importantă din această țară a plătit o avere pe drepturile de difuzare a campionatului francez de fotbal. Ulterior, Qatar a semnat și un contract de 7 miliarde de dolari cu Franța pentru furnizarea mai multor avioane de luptă Rafale.
Reprezentanții statului din Golf se apără de toate acuzațiile și spun că acestea nu fac decât să perpetueze stereotipurile că „șeicii aruncă cu banii” și că „gazul este resursa cu care țara își construiește viitorul, nu își cumpără un vot pentru Cupa Mondială”.
Despre momentul 2010, mai trebuie spus că raportul FIFA făcut de experți pentru țările candidate a fost unul negativ în cazul Qatarului: temperaturile din Golful Persic depășesc vara 40 de grade Celsius (ulterior s-a decis mutarea competiției în noiembrie), aproape toate stadioanele trebuiau construite de la zero (cu o singură excepție), la fel și majoritatea hotelurilor și facilităților pentru suporteri și echipe.
„Nimeni nu a citit aceste rapoarte”, concluzionează unul dintre inspectorii FIFA care au fost pe teren.
Cum a schimbat Cupa Mondială legislația privind drepturile muncitorilor străini din Qatar
Muncitori străini lucrează la unul din stadioanele pentru Cupa Mondială Qatar 2022. FOTO: Hassan Ammar / AP / Profimedia
Mulți ar putea spune acum că, totuși, aceste lucruri s-au petrecut demult și oricum FIFA nu este cea mai curată organizație din lume. Să nu uităm totuși că în 2015 mai mulți șefi FIFA au fost arestați de FBI pentru corupție și fraudă. Chiar Michel Platini și Sepp Blatter au fost anchetați și ulterior achitați de acuzațiile de fraudă.
Motivele de boicot mai des invocate, în special de suporteri, se referă însă la respectarea drepturilor omului în Qatar și la soarta muncitorilor imigranți care au lucrat din greu la ridicarea infrastructurii pentru acest campionat mondial.
Și la homofobia instituționalizată.
Qatar este printre cele 69 de țări din lume unde relațiile între persoanele de același sex sunt interzise. Și cu această ocazie o lume întreagă a aflat că nu toți suporterii sunt bineveniți la campionatul mondial, după ce unele hoteluri au anunțat că nu vor primi cupluri de același sex. „Vizitatorii trebuie să ne respecte cultura” s-au apărat autoritățile qatareze, care au dat totuși asigurări că nu vor face discriminări.
- Citește și: VIDEO CM Qatar: Un ambasador al competiției a afirmat că homosexualitatea este „debilitate mintală”
În ceea ce privește drepturile lucrătorilor, trebuie spus că muncitorii străini reprezintă între 85 și 88% din populația totală a emiratului, de 2,6 milioane de oameni.
Dintr-un raport al Human Rights Watch din 2012, lumea a putut să afle că acești oameni, adică inclusiv cei care au trudit pentru ridicarea stadioanelor, erau plătiți cu salarii între 8 și 11 dolari pe zi, pentru o muncă de 9-11 ore, în condiții extreme.
Dar asta nu era nu era nimic pe lângă adevăratele abuzuri: foarte des muncitorii străini primeau mai puțini bani decât scria în contracte, din cauza deducerilor ilegale și arbitrare făcute de angajatori pentru costurile vizelor, a lenjeriei de pat, a alimentelor, îngrijirii sănătății etc, chiar dacă legislația nu permitea astfel de lucruri.
După aceea, deși legile locale interziceau să fie mai mulți de patru muncitori într-o cameră, inspectorii HRW au găsit chiar și între 8 și 18 muncitori într-o cameră.
Apoi este vorba despre discrepanțele uriașe între rapoartele locale privind numărul muncitorilor străini morți pe șantiere și cele din evidențele ambasadele statelor respective.
De exemplu, în timp ce autoritățile din Qatar spuneau că doar șase muncitori au murit în ultimii trei ani, numai ambasada Nepalului avea în evidențe 191 de decese ale unor muncitori nepalezi în 2010, din care 19 în urma unor accidente la locul de muncă, iar 103 pentru că ar fi făcut stop cardiac, deși nu se încadrau în grupa de vârstă specifică pentru această boală.
Dar poate cel mai controversat aspect referitor la muncitorii străini din Qatar se referea la prevederile din așa-numita „the Sponsorship Law”. Aceasta oferea practic puteri nelimitate angajatorilor care i-au sponsorizat pe muncitorii străini aduși la muncă în emirat: le puteau anula vizele, îi puteau deporta sau, dimpotrivă, le puteau interzice să plece sau să-și schimbe jobul.
De asemenea, există practica aproape universală a confiscării pașaportului de către angajatori pentru a-i descuraja să-și schimbe angajatorul. Acest sistem care se chema „kafala” permitea abuzuri, inclusiv muncă forțată, până la achitarea integrală a datoriei pe care muncitorii o aveau față de angajatorii lor.
La presiunea Organizației Internaționale a Muncii, în 2020, Qatar a făcut câteva reforme cum ar fi introducerea unui salariu minim (274 dolari) și posibilitatea lucrătorului de a-și schimba jobul fără permisiunea angajatorului.
Cu această ocazie a fost dezincriminată fapta de „a fugi” de la angajator. Acum lucrătorul care vrea să-și schimbe jobul trebuie să notifice angajatorul și în același timp să notifice ministerul muncii din Qatar.
Tot ca parte a acestor reforme, regatul a operaționalizat și un fond pentru plata salariilor atunci când companiile intră în faliment.
Sigur că foarte mulți critici spun că aceste reforme au venit prea târziu, practic după ce infrastructura pentru Campionatul Mondial a fost deja construită, iar foarte mulți dintre muncitorii străini au ajuns acasă la fel de faliți cum au venit. Iar alții au ajuns în cosciuge, morți pe șantiere, fără ca familiile lor să beneficieze de vreo compensație.
În 2021 unele estimări vorbeau despre 6500 muncitori străini morți pe șantierele qatareze pentru campionatul mondial din 2022.
Din acest motiv există acum campanii în lume pentru a obliga Qatar, ca din banii obținuți din organizarea cupei mondiale, să plătească despăgubiri acestor oameni sărmani fără de care acest eveniment sportiv, la care se așteaptă să se uite 5 miliarde de oameni din toată lumea, nu ar fi putut exista.
Există totuși și analiști care preferă să vadă partea plină a paharului. Până la urmă Qatar nu și-ar fi îmbunătățit niciodată legislația privind drepturile muncitorilor dacă nu ar fi existat presiunea internațională prilejuită de organizarea acestui eveniment fotbalistic.
În orice caz, există multe campanii de boicotare a competiției, iar în acest context decizia Qatarului de a plătit suporteri din Anglia și Țara Galilor care ar urma să primească bilete gratis, cu condiția să scrie de bine pe rețelele sociale despre competiție nu a stârnit decât alte controverse.
Apelul la boicot al suporterilor Borussiei Dortmund (și a altor echipe din Germania), pe care l-am văzut zilele trecute, nu este unul singular. Există campanii de boicotare și în Franța, Spania și alte țări europene.
De pildă orașe precum Paris, Marseille, Lyon, Bordeaux sau Toulouse au refuzat să organizeze așa-numitele „fan zones”, unde suporterii se puteau aduna ca să se uite la meciuri. La fel și orașul Barcelona a anunțat că nu vor avea loc proiecții publice, așa cum se întâmpla de obicei la astfel de evenimente.
Căpitanii mai multor echipe, inclusiv Harry Kane din Anglia, și-au anunțat decizia de a purta banderole de culoarea curcubeului pentru a protesta împotriva tratamentului din Qatari asupra comunității LGBTQ. Echipa de fotbal din Australia a lansat un videoclip în care condamnă încălcările drepturilor omului în țara din Golful Persic.
Aglomerarea sezonului, o altă mare problemă adusă de Mondialul din Qatar
Suporteri din Germania cer boicotarea Cupei Mondiale Qatar 2022. FOTO: SOEREN STACHE / AFP / Profimedia
Pe lângă acuzațiile de mituire de către Qatar a membrilor Comitetului Executiv al FIFA și încălcările grave ale drepturilor omului, această cupă mondială mai aduce o problemă: cea a aglomerării sezonului de fotbal în curs.
Practic, prin mutarea Mondialului în sezonul de toamnă-iarnă a fost dat peste cap tot calendarul competițional (de la campionatele interne, până la cupele europene și meciurile naționalelor).
Pauza jucătorilor în vară a fost mai scurtă, meciurile s-au jucat în această toamnă pe repede înainte (faza grupelor din Champions League s-a încheiat cu o lună mai devreme decât era în mod normal), iar accidentările au fost multe la număr.
S-au jucat meciuri oficiale importante în campionatele de top ale Europei până doar cu câteva zile înainte de debutul Mondialului de fotbal. Este pentru prima dată în istoria fotbalului când echipele naționale au avut la dispoziție doar o săptămână (!) pentru pregătirea turneului final mondial.
Mulți dintre fotbaliști au ajuns obosiți la turneul final, iar alții vor vedea competiția de la televizor din cauza accidentărilor. De asemenea, la doar câteva zeci de ore după finala Mondialului (care este programată pe 18 decembrie) în Anglia se vor juca meciuri oficiale.
Rămâne de văzut ce se va întâmpla dacă Harry Kane, Phil Foden, Raheem Sterling și compania vor disputa ultimul act din Qatar.
Au fost critici din partea cluburilor, a selecționerilor, a jucătorilor și chiar a fanilor. Totul, în zadar însă.
Qatarul a investit peste 200 miliarde de dolari pentru organizarea acestui turneu final (este cel mai scump din istorie), care are mari șase să fie ținut minte mai degrabă pentru controverse, decât pentru spectacolul fotbalistic.
Sigur, cu toții ne dorim să ne înșelăm.
- Citește și: CM 2022 Qatar: Programul complet al competiției - Orele la care vor putea fi urmărite meciurile
* articol publicat inițial pe Hotnews.ro
.jpeg)
