Publicat:
14.05.2010, ora 17:52
Actualizat: 14.05.2010, ora 21:30
Carles Puyol, Xavi Hernandez, Sergio Busquets, Gerard Pique si Bojan Krkic au fost doar cativa dintre oaspetii de gala ai turneului Final Four de la Paris. FC Barcelona a castigat, iar Orasul Luminilor a gazduit cu brio competitia sarbatoare a baschetului masculin de pe Batranul Continent. "Partizan Belgrad a demonstrat, cu un buget de doar 3 milioane de euro, ca se poate ajunge in elita", a declarat Florian Petrica, realizatorul emisiunii “All Star Sports” de la The Money Channel, pentru HotNews.ro.
Rep: Prin ce a impresionat Barcelona, noua campioana a Europei, in Euroliga?
Florian Petrica: "Barca a fost echipa careia i-a reusit totul in acest Final Four. Insa a spune ca sansa a fost decisiva in cazul ei, ar fi nedrept. Toate punctele slabe ale rivalilor de la Olympiacos au fost speculate fara mila. Actiunile catalanilor, fie ele ofensive sau defensive, au fost atit de exacte, incit au lasat impresia ca ar fi visat cu o noapte inainte tot ce urma sa se intimple in teren".
- Care a fost echipa cu cel mai mare buget si ce influenta a avut acest lucru asupra jocului de pe teren?
Florian Petrica: "Trei dintre cele patru echipe prezente la Final Four-ul de la Paris, au mizat pe bugete generoase, iar finalistele nu au facut exceptie. Atit Barcelona, cit si Olympiacos au aruncat in lupta loturi in valoare de aproximativ 30 de milioane de euro. Ierarhia celor mai bine platiti baschetbalisti din Europa poate sugera ca Olympiacos, cu sase jucatori in primii 30, ar fi trebuit sa cistige usor in fata unei echipe care a aliniat doar doi jucatori cu salarii exceptionale. Chiar si analiza la virful acestui clasament neoficial poate fi foarte elocventa, intrucit primele doua locuri sunt ocupate de “grecii” din Pireu; Josh Childress este primul, cu un salariu net in valore de 4,5 milioane de euro pe sezon. El este urmat de Theodoros Papaloukas cu 3,5 milioane, in timp ce Juan Carlos Navarro, liderul Barcei, apare pe pozitia a treia, cu 2,8 milioane de euro.
Asadar, din perspectiva concentrarii valorilor, Olympiacos a fost clar avantajata, insa a mai existat cel putin un detaliu, iar acesta s-a dovedit a fi deosebit de important. Spre deosebire de campionatul elen, unde Olympiacos are, in Panathinaikos, un singur rival pe masura, Barcelona vine dintr-o liga unde bugetul mediu este de 3,5 milioane de euro, iar titlul de campioana este disputat in fiecare sezon de opt echipe deosebit de redutabile. Altfel spus, calitatea competitiei domestice a contat foarte mult si a fost favorabila Barcelonei".
 |
| Final Four, Paris (8) Foto: Florian Petrica |
 |
- In Final Four au fost trei echipe din Estul Europei, cum comentezi acest lucru? Care ar fi cheia succesului?
Florian Petrica: "In Est se afla leaganul baschetului de pe batrinul continent. Aici s-au format de-a lungul timpului centrii motori ai acestui joc, reprezentati de scolile aparute Grecia, in spatiul ex-iugoslav, si desigur, in fosta URSS, cu o mentiune absolut speciala pentru zona baltica, unde Lituania se distinge in primul rind. Aceste scoli se regasesc in bloc in elita baschetului si dupa 1990. Absenta lituanienilor, cei care formau in trecut majoritatea reprezentativei URSS, poate fi pusa pe seama banilor.
Spre deosebire de Zalgiris, de exemplu, TSKA Moscova beneficiaza in prezent de un buget de 10 ori mai consistent. Inainte de recesiune, TSKA a fost pentru o perioada destul de lunga principala forta financiara a Europei, culminind in sezonul 2008-2009 cu un buget de 43 de milioane de euro. Doar fratii Angelopulos, proprietarii lui Olympiacos, a caror avere a fost estimata la 3 miliarde de euro inainte de criza economica, au reusit, in termeni financiari, sa o priveasca de la egal, la egal, pe TSKA. Valoarea baschetului din Est nu poate fi pusa la indoiala, iar principalul argument ramine Serbia.
In Final Four-ul de la Paris, Partizan Belgrad a demonstrat, cu un buget de doar 3 milioane de euro, ca poate fi egala lui Olympiacos; ceea ce s-a si intimplat la capatul a 40 de minute de joc: dupa 67-67, grecii au mai avut nevoie de cinci minute de prelungiri pentru a fi in finala. Nici pentru rusi nu a fost mai usor. In meciul pentru bronz, TSKA nu a putut cistiga in fata sirbilor, fara o repriza suplimentara, dupa 78 egal, la finalul sfertului patru. Faptul ca titlul a revenit unei echipe din Vest, poate avea de asemenea o explicatie financiara, fapt justificat in cazul Barcei, de forta campionatului intern. Spania reprezinta insa un caz special in baschet, pentru ca este un caz special in sport.
Spaniolii cistiga aproape tot in ultima vreme indiferent daca este vorba de baschet, fotbal sau tenis. Lista ar putea continua, desigur. Argumentele succesului spaniol pot fi puse pe seama faptului ca orice joc este mai simplu decit o corrida; cu siguranta insa ca niciun spaniol nu face acesta diferenta odata intrat in teren, indiferent daca se afla acolo pentru fotbal, baschet sau tenis. Pe de alta parte, valoarea business-ul reprezentat de sport a fost intuita prompt de academicienii iberici. Sportul este bine reprezentat atit pe stadioane, cit si in universitati; baschetul nu putea face exceptie, intrucit este al doilea mare joc al lumi, dupa fotbal; desigur, daca privim din Europa".
- Care a fost galeria care te-a impresionat cel mai mult?
Florian Petrica: "Galeria lui Olympiacos a fost cu siguranta una dintre protagonistele acestui mare spectacol al Europei. Impactul tribunei ocupate de greci a fost atit de mare, incit oamenii fredonau imnul lui Olympiacos pe strazi, la iesirea din Paris Bercy. In timpul meciurilor doar statia de amplificare ii putea acoperi pe greci. Au fost aproape sapte mii de suporteri eleni si se spune ca ar fi fost prezenti 10 mii, daca Grecia nu ar fi fost greu incercata de problemele economice de acasa. In pofida acestei situatii, grecii au demonstrat in fiecare secunda, prin cintecele lor, ca ramin acelasi popor mindru care a inspirat cindva Europa si o lume intreaga. Datorita lor, se poate spune ca la Final Four-ul Euroligii 2010, spaniolii au cistigat titlul, iar grecii au cucerit Parisul".
- Cum a fost atmosfera de la Paris Bercy?
Florian Petrica: Asa cum se intimpla de fiecare data, galeriile au inceput sa “comunice” in jurul salii, cu mult timp inainte de confruntarile din teren. In arena, cele patru galerii au fost pozitionate, de o parte si de alta a peluzelor; ca urmare a rezultatelor din semifinale, galeriile rivale s-au regasit apoi fata in fata pe cele doua diagonale, asfel incit distanta dintre ele a fost maxima: visul oricarui organizator. Finala mica, Partizan Belgrad vs TSKA Moscova, scor 88-90, a oferit o surpriza de proportii: suporterii lui TSKA au strigat “Serbia”, iar cei ai lui Partizan au raspuns scandind “Rusia”, probabil ca un ecou al celor petrecute la sfirsitul anilor `90, cind Rusia a refuzat sa ridice armele impotriva Serbiei, de-a lungul evenimentelor din Kosovo. Publicul a aplaudat uluit minute in sir.
 |
| Final Four, Paris (6) Foto: Reuters |
|
- Cum s-au comportat suporterii celor patru echipe?
Florian Petrica: "Au existat cel putin doua momente distincte, extrem de elocvente pentru comportamentul suporterilor de la Paris. In ultimele doua zile, grupuri din cele doua galerii ale finalistelor, puteau fi intilnite peste tot in oras in apropierea punctelor turistice. Suporterii blaugrana s-au intilnit cu rivalii lor foarte des; mai mult decit oriunde insa, la catedrala Notre Dame, cele doua galerii s-au salutat si si-au facut auzite imnurile, dupa care s-au despartit in pace. A fost un semn premonitoriu pentru ceea ce s-a dovedit a fi o finala pasnica. Apoi, intre finala mica si finala mare, publicul de la Paris Bercy a avut din nou o surpriza uriasa; trei galerii, Partizan, TSKA si Barcelona, s-au unit pentru a scanda impotriva galeriei lui Olympiacos. Cu toate acestea, grecii nu numai ca au rezistat, insa au reusit sa-si domine clar oponentii din tribune, acum mai multi decit oricind".
- A fost Parisul la inaltimea unui asemenea eveniment? Cat influenteaza o asemenea competitie turismul unui oras?
Florian Petrica: "Personal as spune ca lucrurile au stat exact invers. Finala Euroligii s-a ridicat la inaltimea Parisului. Cine vede Orasul Luminilor pentru prima data intelege de ce Parisul este un muzeu in aer liber, iar Louvre, palatul unei lumi intregi. Fie ca veneau pentru prima data sau nu in capitala Frantei, turistii se aflau peste tot in numar mare. Fularele, steagurile si esarfele suporterilor celor patru echipe sugerau clar impactul exclusiv al evenimentului de la Paris Bercy. Pe linga dovezile vizuale, apareau foarte clar si cele vocale, intrucit turistii greci si cei spanioli erau cei mai galagiosi. Avind in vedere numarul impresionant al turistilor in general si ponderea foarte consistenta a celor aflati la Paris pentru Final Four-ul Euroligii, se poate spune fara retineri ca, in cazul capitalei Frantei cel putin, un eveniment sportiv important este din start un succes deosebit de consistent din punctul de vedere al business-ului turistic".
- Care a fost, dupa propria parere, cel mai bun jucator al turneului?
Florian Petrica: "A fost, fara indoiala, turneul lui Juan Carlos Navarro, cel caruia i-a revenit in final titlul de MVP. Catalanul a jucat aproape fara greseala, alternind finalizarile de la mare distanta, cu patrunderi foarte inspirate. Prestatia liderului a fost o confirmare in plus pentru jocul ireprosabil al campioanei. De la Partizan a impresionat tinarul ceh Jan Vesely, 2.10 m, probabil cea mai rapida si mai inalta extrema a Europei, in acest moment. La TSKA, americanul Trajan Langdon a fost cel mai lucid jucator al moscovitilor.
Pentru Olympiacos, lituanianul Lenas Kleiza in semifinale, dar si sirbul Milos Teodosic si veteranul Theodoros Papaloukas, in fata Barcelonei, au fost cei mai spartani dintre greci. Informal insa, publicul de la Paris Bercy, cred ca a fost adevaratul erou al acestui turneu. Concret, datorita suporterilor si mai ales a grecilor, Finalul Four-ul Euroligii 2010, a fost un succes extraordinar, confirmind odata in plus ca tribuna este parte a evenimentului sportiv, mai mult decit oriunde, pe batrinul continent".
- Care sunt diferentele si asemanarile (din punct de vedere financiar) dintre un asemenea turneu si Liga Campionilor la Fotbal (competitia in care sunt cei mai multi bani)?
Florian Petrica: "Exista foarte multe similitudini intre cele doua modele. Liga Campionilor este competitia echivalenta Euroligii baschetbalistice, iar Eurocup este corespondenta Europa League. Liga Campionilor beneficiaza de cel mai consistent suport financiar din Europa, chiar daca din punct de vedere organizational, modelul fotbalistic este cu un pas in urma celui reprezentat de baschet. FIBA si ULEB au reusit sa asambleze toate competitiile importante intr-un sistem coerent, bazat pe promovarea de la baza piramidei, pina la virf.
Altfel spus, o echipa pornita din preliminariile organizate de Euroliga si Fiba Europa, poate concura in continuare in FIBA EuroChallenge sau, in cazul calificarii, poate juca in Eurocup; in eventualitatea in care cistiga aceasta competitie, echipa se califica in sezonul urmator al Euroligii. In acest moment cifra de afaceri a unui club performant din Euroliga este de 10 ori mai modesta decit a unui club din Liga Campionilor, insa trebuie sa tinem cont ca, spre deosebire de fotbal, baschetul este mai mult un fenomen social, decit unul comercial".
 |
| Final Four, Paris Foto: Florian Petrica |
|
- Care a fost momentul care a hotarat marea finala? A existat unul?
Florian Petrica: "Diferentele existente intre fotbal si baschet sunt deosebit de relevante mai ales in cazul cluburilor din Vestul Europei. Se poate spune ca la Paris, FC Regal Barcelona a reusit sa se desprinda decisiv in finala cu Olympiacos, scor 86-68, datorita suportului fotbalistic, fie el vazut sau nevazut. La jumatatea meciului, Barca a condus la o diferenta 11 puncte. Imediat dupa debutul sfertului al treilea, avantajul catalan a fost diminuat la doar cinci puncte, de o echipa a grecilor, mai mult motivata, decit disperata. Dupa doar citeva minute insa, minunea elena a disparut ca prin farmec, alungata la rindul ei de o magie mult mai puternica, cea a fotbalului. A fost momentul in care vedetele Barcei fotbalistice au intrat la Paris Bercy si au rupt echilibrul jocului de sub panouri.
Carles Puyol, Xavi Hernandez, Sergio Busquets, Gerard Pique si Bojan Krkic, intirziati initial de norul de cenusa abatut asupra Europei, au reusit sa zboare in final pina la Paris pentru a da aripi camarazilor de la baschet. Atunci a fost singura clipa in care galeria Barcei a fost mai puternica decit cea a lui Olympiacos. Pina si grecii au inteles ca meciul fusese jucat. Barcelona nu mai putea fi oprita. Faptul ca vedetele fotbalului iau loc in tribunele baschetului, nu reprezinta o noutate in sportul spaniol.
FC Barcelona este un club de fotbal si baschet, in acelasi timp. Ceea ce surprinde cu adevarat este efectul produs in teren si mai exact modul in care spaniolii au inteles business-ul sportului. O data in plus, managerii iberici au demonstrat, la Paris, ca emotiile declansate de culorile clubului sunt aceleasi, indiferent daca este vorba de fotbal sau baschet, doua ramuri convertite in canale de promovare reciproca, in beneficiul aceleiasi echipe", a declarat Florian Petrica pentru HotNews.ro.
La turneul Final Four (s-a disputat intre 7 si 9 mai, la Paris) au luat parte cele mai bune patru echipe de pe Batranul Continent (TSKA Moscova, Olympiacos, Partizan Belgrad si Regal FC Barcelona).
Florian Petrica este realizatorul “All Star Sports”, de la The Money Channel, o emisiune despre sport din perspectiva business. Are o experienta de 17 ani in jurnalismul sportiv si este doctor in sport. A fost unul dintre putinii jurnalisti romani care au luat parte la Final Four-ul de la Paris. Emisiunea All Star Sports se difuzeaza in fiecare vineri de la ora 22.
*Fotografiile si imaginile au fost facute de jurnalistul sportiv Florian Petrica in timpul Final Four.
Vezi aici atmosfera superba de la Final Four:
* articol publicat inițial pe Hotnews.ro
