Publicat:
22.02.2025, ora 10:14
Actualizat: 22.02.2025, ora 10:14
- Mulți suporteri germani au manifestat împotriva partidului extremist AfD, dar inevitabil, deplasarea generală spre dreapta a țării se reflectă și în tribune, scrie Deutsche Welle.
- Observatorii văd tot mai mult rasism în tribunele stadioanelor de fotbal din Germania și mai ales pe rețelele sociale, în condițiile în care unele echipe au galerii cu elemente extremiste.
- Vremurile sunt tensionate în țară, unde AfD a crescut în sondaje, cu un sprijin alimentat de impactul migrației și al problemelor economice.
Numeroase cluburi de fotbal germane și grupuri de suporteri au organizat în ultimul an demonstrații împotriva extremei drepte, atât pe stadioane, în zilele de meci, cât și pe străzile orașelor.
Mai multe cluburi importante din primele două ligi germane, printre care Werder Bremen, VfL Bochum, FSV Mainz 05, 1. FC Köln și Hannover 96 și-au chemat suporterii să se opună extremismului de dreapta, scrie site-ul televiziunii germane Deutsche Welle.
Succesul partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) este cel care a sporit tensiunea, în contextul alegerilor federale din 23 februarie, unde gruparea este așteptată să ajungă pe locul doi - cel mai bun rezultat al său la nivel federal.
La un meci recent de pe teren propriu al St. Pauli, un club din Hamburg cu o puternică tradiție antifascistă, fanii și-au făcut cunoscută poziția, scandând: „Întregul Hamburg urăște AfD!”.
Ei au marcat de asemenea Ziua Internațională de Comemorare a Holocaustului, pe 27 ianuarie, afișând un banner pe care scria: „Cei care luptă împotriva naziștilor nu se pot baza pe stat”.
Fotbalul și războaiele culturale
Această poziție fermă este departe de a fi universală - tendința generală în rândul fanilor din ultimii ani fiind a evitării manifestărilor deschise de apartenență politică.
Rico Noack, președintele Gesellschaftsspiele („Jocuri sociale"), o organizație a fanilor care contribuie la promovarea unei societăți incluzive, a declarat că a văzut în multe rânduri grupuri de fani care negociază, decid că ceva este „prea politic”, apoi ajung să își reducă manifestările sau să le elimine.
Acest lucru este paradoxal, spune el, deoarece războaiele culturale din Germania s-au concentrat adesea asupra fotbalului, de departe cel mai popular sport al țării și o prezență majoră în societatea germană.
Cupa Mondială FIFA 2022 din Qatar, de exemplu, a devenit un subiect politic atunci când echipa națională de fotbal a Germaniei și-a declarat intenția de a intra pe teren cu brățările „One Love” pentru a protesta față de legile represive ale țării gazdă privind persoanele LGBTQ+.
Anul trecut, când Germania a găzduit Campionatul European, AfD a profitat de ocazie pentru a-și lansa propriul atac asupra a ceea ce consideră a fi „wokeness-ul” în fotbal.
„O trupă de mercenari corecți politic”
Declarațiile politice ale fotbaliștilor nu au mulțumit pe toată lumea, ba chiar au fost criticate aspru în unele cazuri.
Maximilian Krah, principalul candidat al partidului la alegerile europene din iunie, a descris echipa națională drept o „trupă de mercenari corecți politic”.
„Este echipa curcubeului, echipa mândriei”, a spus el ironic, referindu-se la apărarea de către echipă a drepturilor LGBTQ+.
Între timp, cel puțin un fotbalist german a semnalat că regretă gestul făcut la Cupa Mondială.
Joshua Kimmich, căpitanul echipei naționale, a declarat că el și coechipierii săi nu ar fi trebuit să se exprime într-un mod atât de „politic” în Qatar.
Mai mult rasism
Între timp, tensiunile sociale au început să se vadă pe stadioane, mai clar decât acum ceva vreme. „Fotbalul este mai politic ca niciodată”, a observat Noack.
El a spus că deplasarea spre dreapta a culturii politice a Germaniei se reflectă în cultura fotbalului, deși asta nu înseamnă că în prezent poți vedea bannere cu mesaje ale dreptei pe stadioane.
Dar atât Noack, cât și jurnalistul Ronny Blaschke, care tocmai a publicat o carte despre rasismul din fotbal, au observat că rasismul a devenit mai puțin tabu în tribune.
„Mai ales după așa-numita criză a refugiaților din 2015, am observat o deplasare spre dreapta (politică) pe stadioane, deoarece avem mai multe incidente rasiste în tribune, împotriva jucătorilor de fotbal de culoare", a declarat Blaschke pentru DW.
„Avem rasism masiv și în social media, așa că ori de câte ori aveți jucători germani de culoare pentru echipele de tineret sau pentru echipa națională, vă puteți uita în secțiunile de comentarii ale social media și puteți găsi multe comentarii rasiste”, a spus acesta.
La dreapta și la stânga
Spre deosebire de fotbalul englez, unde tribalismul tinde să se învârtă în jurul rivalităților interurbane sau regionale, fotbalul german a fost mult timp legat de politică.
O analiză publicată de The Athletic anul trecut a oferit și o împărțire, pe culori politice, a cluburilor germane.
Fanii multor cluburi sunt în mod evident de stânga - St Pauli, cu sediul în Hamburg, fiind unul dintre cele mai faimoase.
Bayern Munich, cel mai mare club, s-a remarcat în ultimii ani prin pozițiile împotriva extremei drepte susținute de liderii săi, la fel și Bayern Leverkusen.
Dar alte cluburi au virat spre dreapta. Borussia Dortmund este probabil cea mai cunoscută, deși clubul a depus eforturi considerabile în ultimii ani pentru a elimina elementele cele mai extreme ale suporterilor săi, dar nu este nici pe departe singurul.
Și Alemannia Aachen e considerată a avea legături cu scena de extremă dreaptă - deși clubul însuși a negat acest lucru.
The Athletic a relatat un incident cu un suporter amenințat cu moartea de un grup de suporteri de extremă-dreapta din tribuna FC Chemnitzer, o echipă din Saxonia, un land unde AfD e pe cai mari.
Motivul: suporterul afișa un steag curcubeu.
În vremuri normale, astfel de afilieri ar putea însemna puțin, dar acestea sunt departe de a fi vremuri normale.
Germania înregistrează în prezent o ascensiune a AfD, alimentată de nemulțumirile oamenilor privind migrația și problemele economice printre altele, printre susținătorii partidului fiind mulți tineri, mulți germani din estul țării.
„Putem învăța multe de la suporteri”
Multe cluburi adăpostesc cel mai probabil atât grupuri de suporteri de stânga, cât și de dreapta.
Noack a observat, de asemenea, că, în cazul anumitor grupuri de fani, orice identitate politică a acestora devine mai puțin importantă în ziua meciului, când loialitatea față de club are întâietate.
El s-a declarat sceptic că suporterii pot avea un efect general asupra societății. Dar a admis că aceștia au o putere specială: atunci când organizează proteste, au un spirit de confruntare, de rebeliune care lipsește uneori demonstrațiilor anti-AfD obișnuite.
„Putem învăța multe de la suporterii fotbalului organizat: aceștia sunt adesea foarte creativi, știu cum să construiască imagini eficiente în mass-media", a spus el.
„Exemplul clasic este utilizarea articolelor pirotehnice și a fumigenelor - acestea sunt întotdeauna imaginile care se tipăresc. Cu siguranță, alți demonstranți ar putea învăța ceva din asta”, a spus el.
„Mă simt ca ultima luptă pentru democrație în Germania”
Unii sunt mai pesimiști, în contextul tensiunilor din societate.
Susanne Franke este membră a consiliului de administrație al Schalker Fan Initiative - o organizație antirasistă a fanilor Schalke, fondată în 1992, când huliganii violenți de dreapta erau o prezență obișnuită pe stadioanele de fotbal.
Schalke are sediul în orașul Gelsenkirchen, odinioară inima industrială a Germaniei, în regiunea Ruhr.
Declinul industrial din Gelsenkirchen, odinioară bastion al social-democraților, a transformat orașul într-unul dintre cele mai sărace din Germania, iar partidul de extremă dreapta AfD a câștigat teren.
Vecinul și cel mai mare rival al clubului, Borussia Dortmund, are, de asemenea, un contingent neonazist foarte temut în baza sa de fani, care datează din anii 1970.
Franke este îngrijorată de faptul că cultura fotbalului se întoarce la acele vremuri. „A fost mai bine, iar acum este din nou mai rău. În multe locuri, fanii se luptă pentru controlul narațiunii”, a declarat ea pentru DW.
Pentru Franke, decizia liderului creștin-democrat Friedrich Merz de a folosi voturile AfD în Bundestag în politicile antimigrație a făcut ca activitatea grupului său să fie cu atât mai urgentă.
„Pentru mine, se simte ca ultima luptă pentru democrație în Germania”, a spus ea. „Fie că sunteți sau nu fani ai fotbalului, este foarte important să luați acest moment foarte în serios”, a adăugat Franke.
