Captivi la pariuri Industria jocurilor de noroc și statul încalcă legea - Filmări Snoop

• Ca să-i protejeze de pierderi și să-i ajute pe dependenți să se lase, două texte legislative, din 2022 și 2023, le permit românilor să se „autoexcludă”. 
• În practică însă, nici companiile, nici autoritatea de reglementare din domeniu, Oficiul Național al Jocurilor de Noroc, nu se țin de obligațiile care le revin prin lege. 
• O arată filmările, mărturiile și emailurile oficiale pe care site-ul independent Snoop, publicație de investigații, le oferă astăzi publicului. 

Un tânăr s-a decis să vorbească. A făcut un calcul. În ultimii doi ani, a pierdut mai mult de 50.000 de lei din cauza adicției sale la jocurile de noroc. Odată a rămas fără 6.000 de lei în 30 de minute. La un moment dat, când a cerut autoexcluderea la o sală de jocuri din cartier, managerul i-a spus:

„Dar dacă n-ați fi voi, dependenții, noi din ce-am mai trăi?”.

Cine sunt jurnaliștii de investigații de la Snoop

Mărturia tânărului, însoțită de filmări și emailuri din interiorul ONJN, apar astăzi pe site-ul independent Snoop - al cărui moto este „SNOOP - Jurnalism fără lesă”.

„Cea mai mare parte din echipa noastră e formată din foști jurnaliști Libertatea. Echipei i s-au alăturat și ziariști de la Rise Project și HotNews”, scriu jurnaliștii care au fondat site-ul nonprofit Snoop. Publicația se finanțează din donații și jurnaliștii sunt în proces de fondare a unei organizații nonprofit.

„Le spunem cititorilor noștri adevărul complet și nealterat, așa cum îl putem afla cel mai bine. Ne evaluăm munca în funcție de impactul produs de aceasta în societate. Iată câteva exemple: cazurile Colectiv, Monica Ridzi, Hexi Pharma, Elena Udrea, doctorii falși sau candidatul Cîrstoiu”, au mai adăugat ziariștii de la Snoop, care publică astăzi investigația despre industria pariurilor și felul în care este ajutată aceasta chiar de către ONJN, instituția de stat care ar trebui s-o reglementeze.

Peste 2.500 de oameni nu pot să se autoexcludă

Cosmin este unul din mai bine de 2.500 de oameni care au încercat să folosească mecanismul autoexcluderii pentru a lăsa în urmă răul suferit din cauza jocurilor de noroc. Lupta lor dezechilibrată este însă pierdută, până acum, în fața statului și companiilor din industria de jocuri de „păcănele” și pariuri.

Dacă și tu ai încercat să te autoexcluzi de la jocurile de noroc și ai întâmpinat probleme, vrem să știm cum a fost experiența ta. Scrie-ne la alexandra.nistoroiu@snoop.ro.

În octombrie 2023, guvernul a completat prin ordonanță de urgență legislația jocurilor de noroc și au apărut în document prevederi noi privind autoexcluderea:

„Organizatorii de jocuri de noroc sunt obligaţi să nu permită accesul în incinta locaţiilor în care se desfăşoară activităţi de jocuri de noroc persoanelor autoexcluse şi indezirabile care se regăsesc în baza de date privind persoanele autoexcluse şi indezirabile, creată, gestionată şi actualizată permanent de către O.N.J.N., bază de date la care organizatorii de jocuri de noroc au acces în timp real”, arăta textul ordonanței.

La registrul unic urma să aibă acces direct doar ONJN, dar, conectați la serverele instituției, operatorii de jocuri de noroc ar fi putut scana documentul de identitate al fiecărui client și să afle astfel dacă acesta are sau nu drept de joc.

Cum au intrat jurnaliștii în posesia unui email din interior ONJN

Acest registru unic nu există nici astăzi, după ani de zile, așa după cum arată și un răspuns oficial al Oficiului Național al Jocurilor de Noroc pentru jurnaliști. Am întrebat O.N.J.N în ce stadiu de implementare e registrul.

Răspunsul dat de cabinetul președintelui a venit cu o scăpare către presă. O eroare a celor din ONJN a oferit publicului rara ocazie să vadă că există oameni la stat care sunt conștienți că cetățenii sunt nedrept tratați și că angajații spun asta șefilor lor.

Un comentariu care aparține probabil cuiva din departamentul de comunicare al instituției apare în email. Respectiva persoană, neidentificată, atrage atenția șefilor că „evitarea răspunsului nu dă bine absolut deloc, sunt 2-3 ani de când se lucrează la baza de date, publicul așteaptă un răspuns estimativ, dar clar”. E vorba exact de baza de date care le-ar permite celor cu dependența de ”păcănele” și de pariuri să se ”autoexcludă”.

Numai că instituția a dat răspunsul standard: „În prezent, ne aflăm în etapa în care am inițiat demersuri pentru integrarea noilor modificări legislative din domeniu, pregătindu-se achiziția necesară de soft specializat.”

Pe scurt, în acest moment, la ani de zile după ce legea le impunea să existe, nu există nici baza de date, nici softul, un nou termen limită nu a fost comunicat publicului, chiar dacă, potrivit notei interne „evitarea răspunsului nu dă bine absolut deloc”.

Dar care este miza ca cei mai vulnerabili dintre jucători să poată continua? Câți bani se vehiculează? Și cât suferă acești oameni, precum și familiile și cei din jur. Totul în investigația Snoop.

VIDEO: cele mai noi imagini din sport

REPORTAJ. Cum arată cazanul mare cât un bloc, care a lăsat mii de blocuri din București fără căldură. Și cine sunt „Doreii”

REPORTAJ. Cum arată cazanul mare cât un bloc, care a lăsat mii de blocuri din București fără căldură. Și cine sunt „Doreii”