Publicat:
15.12.2025, ora 13:52
Actualizat: 15.12.2025, ora 15:19
- Cum crește, cum se transformă și cum se maturizează un tânăr fotbalist în România anului 2025-2026?
- Discuție deschisă cu un specialist care îi învață pe copiii de la Academia Hagi despre responsabilitate financiară
* "Dream big: fotbal, adolescență și educație" powered by OMV Petrom este o serie editorială care pătrunde în lumea tinerilor de la Academia Hagi. Acolo unde nu doar fotbalul contează, ci tot ce se întâmplă în spatele lui: gânduri, frici, prietenii, examene, antrenamente, corpuri în transformare.
* Proiect comercial GOLAZO.ro X Academia Gheorghe Hagi
De cinci ani, Alexandru Chirilă, specialist în educație financiară, lucrează cu generațiile academiei pentru a le oferi ceea ce mulți sportivi descoperă prea târziu: capacitatea de a-și gestiona banii, de a planifica pe termen lung și de a evita capcanele financiare care pot apărea într-o carieră scurtă, dar intensă.
Să înțeleagă ce înseamnă economisirea, investițiile și riscurile.
Domnule Chirilă, cum e primul contact cu un copil din Academia Hagi vizavi de educația financiară?
Contactul e stângaci și dureros pentru că e un transfer de încredere care trebuie să se facă. Discutăm despre unul dintre cele mai tabu subiecte din România, adică despre bani. Partea provocatoare este că trebuie să înțeleagă că le vrem binele și că oferim niște informații, care să-i ajute pentru tot restul vieții. Partea îmbucurătoare este că vedem deschidere. Vin își iau notițe, iar unii dintre ei au ajuns să și investească în ultimii ani de zile. Înțeleg mai bine cum este construit capitalismul, înțeleg diferența dintre nevoi și dorințe, devin mai preocupați de adidașii pe care-i achiziționează, de hainele pe care le iau. Devin mai preocupați atunci când conștientizează modul în care e construită lumea în care trăiesc și în care în anii următori trebuie să navigheze.
Ce greșeli de gândire vezi la ei, la început?
Aceleași pe care le-am avut și eu și cred că le avem toți. Trăiesc prea mult pentru azi și planifică prea puțin pentru momentul în care nu o să mai fie sportivi de performanță. E o greșeală pe care o facem cu toții în anii tinereții, apoi ne dăm seama de dificultățile și provocările cu care ne confruntăm după ce renunțăm la fotbal. Asta se întâmplă abia când nu ne primim salariile o perioadă mai lungă de timp, rămân fără contract sau mă accidentez și rămân fără contract. Asta se întâmplă abia atunci când lucrurile se întâmplă într-un sens negativ. Abia atunci îmi dau seama de informația și de ceea ce este educația financiară.
Greșelile pe care le fac tinerii de acum sunt aceleași ca și la celelalte generații de dinainte: trăim clipa și planificăm puțin spre deloc viitorul Alexandru Chirilă, specialist în educație financiară
Cum faceți să nu le limitați entuziasmul pentru început?
Aici e talentul nostru pedagogic. Se fac exerciții. Metodologia noastră nu este doar de a livra informații, se mai fac și exerciții. Se lucrează în echipe, în contexte reale. Îi învățăm ce înseamnă să calculeze ce ar însemna cu puterea dobânzii compuse achiziția unui apartament și cât timp și câți bani ar câștiga dacă ar face niște investiții mici de la 16, 17, 18 ani. Cumva că nu livrăm doar informație, ci prin faptul că dăm context, iar exercițiile sunt aplicate pe contextele lor unice, pare că funcționează. Noi le păstrăm atenția. Ei mai citesc în presă despre foști fotbaliști, care au câștigat milioane de euro și care au ajuns la faliment, au rămas fără nimic. Greșelile făcute de cei mai în vârstă îi ajută să fie mai atenți la ceea ce le predăm și la exercițiile pe care le oferim.
Rezumând puțin, cum arată discuțiile cu un copil de 12 ani? Dar cu unul de 16-17 ani? Cât e de diferit?
Foarte diferit. În primul rând, provocările sunt diferite. Cei de 12-13 ani nu au așa mari preocupări. Ei vor doar o pereche de ghete de calitate și de niște haine mai bune. Cei de 18 ani, încep să aibă propriile mașini, încep să simtă ce înseamnă benzina, motorina, o asigurare, ce înseamnă să-mi scot iubita la o cină. Modul în care își consumă banii arată percepția lor și nevoia lor de informație. Cei mai tineri sunt în faza în care trebuie să facă diferența dintre dorințe și nevoi și că permanent în lumea asta sunt bombardați să consume bani pe dorințe. Cei mai mari, în funcție de iubită sau nu, se mai gândesc și la familie, și la casă și la mașină, și la achiziții mult mai costisitoare. Sunt preocupați de economisire, de investiții. Unii au și investit în industria crypto și au și pierdut niște bani, iar atunci înțeleg emoția de a pierde și vin cu întrebări noi. Vor să înțeleagă de ce au pierdut. Așa că discuțiile cu cei mai tineri discuțiile se rezumă la dorințe, nevoi, ce sunt banii și economisire.
Cu cei mai mari discutăm de fundamentul investițiilor, puterea dobânzii compuse și gradul de risc al investițiilor, plecând de la obligațiuni, acțiuni, ITF-uri, crypto Alexandru Chirilă, specialist în educație financiară
Care e primul lucru pe care îl învață?
Bugetarea! Bugetul de venituri și cheltuieli și circuitul banilor într-o familie. Principiul cu care trebuie să pleci e cel al economisirii. Ei economisesc ceea ce au după ce au plătit nevoile și dorințele, pe când în managementul finanțelor personale, ar trebui să consumăm ceea ce rămâne după ce economisim. Al doilea fundament este legat de zona de putere a dobânzii compuse. Trebuie să înțeleagă cât de mult îi ajută timpul în a atinge obiective financiare importante pe termen lung.
Integrați și părinții?
Noi am vrea, dar la academie nu avem contextul pentru a avea și părinții în față.
Cât de important ar fi?
Cred că părinții ar primi o lecție importantă. Ne dorim să se nască în familiile din România discuții despre investiții și managementul finanțelor personale, educația financiară. Mai avem foști sportivi, care au venit la cursurile noastre și apoi am avut ocazia să dăm peste copii lor la academie. Ei erau deja mult mai alfabetizați în educația financiară. Au mai avut discuții despre bani sau investiții.
Există vreun moment cheie în dezvoltarea lor privind educația financiară? Vreun declic?
Cred că momentul important este când asociem timpul cu valoarea timpului. Îi învățăm să calculeze conform standardului din Statele Unite cât e plata pe oră. Înțeleg cât trebuie să muncească pentru o pereche de ghete, cât trebuie să muncească pentru un tricou, o mașină, o casă. Dacă e să ne gândim că un fotbalist muncește zilnic 4 ore pentru un salariu de 10.000 de euro, rezultă plata pe oră. Fiecare înțelege că trebuie să facă un antrenament foarte dur la forță pentru o pereche de ghete, care se strică în 2-3-4 luni, habar n-am. Aici suntem extrem de atenți. Înțeleg că timpul lor are valoare și că o dată timpul plecat, nu mai are nicio valoare. Înțeleg că cu cât valorific mai bine acest timp consumat, vei reuși să agonisești averea.
Cum reacționează tinerii când vine vorba de investiții?
Sunt deschiși, vor și trăiesc într-o lume în care aud constant cuvântul investiții. Bineînțeles că nu toate informațiile care ajung la ei sunt corecte. Mulți visează potențialul de a deveni milionar peste noapte dintr-o criptomonedă, ceea ce nu există. Dacă e să luăm părțile pozitive, vorbim de faptul că au învățat ceea ce este randamentul, investiția, ce înseamnă risc. Sunt mai alfabetizați față de generația mea.
Care este pericolul?
Să creadă că pot deveni milionari peste noapte făcând niște investiții în niște active riscante. Cele mai dese în ultimii ani de zile sunt investițiile în criptomonede. Ăsta e principalul risc. Nu numai pentru sportivi, ci și pentru tineri pentru că văd asta în social media. Ar fi benefic să înțeleagă fundamentele, ce e termenul lung, randamentul de 10% anual și în 10 ani de zile, 20 de ani de zile vor construi o avere mai mare față decât 90% din populația globului. Ai nevoie de timp și de mecanismul de a iubi disciplina de economisire și investiții lunare.
Cum a venit colaborarea asta dintre voi și Academia Hagi?
Prin Costin Mega, directorul de marketing. Suntem vechi cunoștințe, suntem într-o relație bună și colaborăm și la nivel de business. Așa că el fiind un om preocupat de educație și înțelegând cât de importantă este educația financiară a tinerilor a zis că este extrem de benefic să ajutăm noile generații și să nu plece la fel de necunoscătoare ca și noi.
Ai simțit-o pe pielea ta?
Vezi tu, la 16 ani, jucam în Spania la Cadiz și aveam un salariu fix de 1.400 de euro. Și azi sunt bani, dar atunci ce s-a ales dintr-un venit de peste 14.000 de euro într-un an de zile? Doar ghete, haine, treninguri cu David Beckham, călătorii în țară și o mobilă luată în living-ul părinților mei. În rest, banii s-au dus imediat. E important pentru noile generații că nu cantitatea de bani este importantă, ci modul în care reușesc să o managerieze. În România, nu știu cât de mult ajutor au din partea familiei sau din partea impresarilor, să reușească să-și administreze averea. Văd ceva inițiative de la AFAN, au mai fost inițiative cu Emilian Hulubei.
Cei din lumea sportului sunte preocupați să investească în imobiliare, ceea ce nu e greșit, e bine, dar mai sunt și alte variante. Totuși, dacă nu suntem dispuși să le descoperim, piața imobiliară rămâne una sfântă și sigură, în care eșuează foarte puțini spre deloc Alexandru Chirilă, specialist în educație financiară
Ceea ce face academia Hagi cu jucătorii se mai întâmplă în România?
Noi vom mai avea ceva inițiative în perioada următoare. Nu pot să divulg numele cluburilor, dar există puțin interes din partea conducătorilor, inclusiv pentru echipele din prima ligă, să avem astfel de mecanisme de predare a unor informații spre fotbaliști actuali sau viitori. Inițiative există, dar nu se prea conștientizează nevoia. Din păcate, sunt foarte mulți fotbaliști care ajung să joace la pariuri, asta pentru că undeva, ceva nu este suficient. Asta doar printr-o educație financiară și disciplină în managementul finanțelor personale, vom reuși să construim o stabilitate și un viitor financiar safe..
De când aveți această colaborare?
Am început din perioada pandemiei, discutăm de 5 ani de zile acest parteneriat. E genul de parteneriat care ne dorim să dăinuiască la cât mai multe generații. Noi facem eforturile, ei ne oferă contextul de a le vorbi tinerilor și tinerelor pentru că am discutat și cu campioanele României. Există inițiative în jurul clubului și e bine să fie pe termen lung. Sunt noi generații, iar din academie ies copii care câștigă bani și care au ajuns prin Scoția, Spania, Turcia. Ajung să managerieze niște sume importante de bani și e bine să nu facă greșeli.
.jpeg)
