- Despre Cîrjan și legătura lui specială cu fanii dinamoviști am mai scris. Vreau doar să remarc încă o dată conexiunea lui cu acest club și cu tot ceea ce e în spatele lui.
E vorba de un moment petrecut în minutul 29, în urma căruia a fost nevoie de analiză VAR pentru a vedea ce s-a întâmplat la duelul dintre Mărginean și Neacșu.
Flueran a mers la monitorul VAR de la tribuna a doua, pentru a revedea faza. Ulterior, el i-a chemat în zona respectivă pe cei doi căpitani, pentru a le explica situația și faptul că duelul fusese precedat de un ofsaid la Zakir.
Frig și emoție pe Arenă
Era 1-0 pentru Dinamo, dar suporterii tremurau (și) de emoție. Fiecare gol îi ducea mai aproape de locul 2, apoi mai aproape de locul 1. Apoi… se poate visa.
Cătălin Cîrjan, atât de conectat la tot ce înseamnă Dinamo, îi vede și îi aude, în așteptarea lor frenetică, în care le scapă și fluierături, și bucurie, și încurajări, și înjurături. Și face un semn, cred că mai mult instinctiv decât controlat. Imediat cum află, le arată că totul e bine. Izbucnesc uralele.
Ce-mi spune mie acest gest?
Pare unul simplu, care poate fi trecut ușor cu vederea, dacă ne concentrăm pe faza respectivă, pe analiza VAR, pe arbitraj.
Dar nu este deloc simplu. În spatele lui, poate chiar fără ca el să conștientizeze, este ideea că acești oameni, care au venit în număr foarte mare (nu exagerez deloc, câți fani credeți că veneau la un Dinamo - Metaloglobus la mijlocul lui decembrie acum 3, 5, 7 ani?) pe un frig pătrunzător și descurajant, acești oameni VOR SĂ ȘTIE.
Au mai trecut doar câteva secunde până când arbitrul a terminat explicațiile, a arătat ofsaid și a reluat jocul. Puteau să mai aștepte fanii acele câteva secunde? Sigur că da. Dar pentru ei ar fi însemnat o eternitate.
Suporterii VOR SĂ ȘTIE acum. Cîrjan a simțit asta. „Stați liniștiți, e ok. Nu e penalty”. Câteva cuvinte rezumate într-un superb gest de recunoaștere a faptului că și de o parte, și de alta se trăiește la fel. Un gest de apartenență, până la urmă. „Cîrjan, unul dintre noi” îi strigă suporterii, și nu degeaba.
Un moment scurt, rapid, foarte mic în marea ecuație a universului, dar cu totul special, în opinia mea. M-a impresionat puterea lui și toată semnificația din spate.
Într-o lume a fotbalului foarte robotizată și controlată, reacția căpitanului lui Dinamo face ca totul ca să pară atât de uman.
Și e bine că mai vedem și astfel de momente, ce ne oferă bucuria de a privi fotbalul prin ochii unui fan care așteaptă din tribună un semn de la căpitanul lui că totul e ok. Ca într-o piesă în care actorul sparge al patrulea zid. La Dinamo, al patrulea zid e țăndări și tocmai de aceea totul e în regulă. Reluați jocul. Continuați.