DAN UDREA O țară, scuze, bolnavă la cap!

• Cât de sănătoasă e România dacă își tratează cetățenii în spitale de acum 100 de ani, dar face stadioane de 1 miliard de euro?

Sportul înseamnă o investiție în sănătate și dislocă bani mai mulți din viitor. Altfel spus, dacă nu se bagă acum milioane în sport, se vor cheltui mâine zeci de milioane în sănătate. Asta e cert.

Pornind de la această realitatea, iată cum arată, totuși o disproporție, reflectată în două știri:

Marți, 16 decembrie 2025: Consiliul Local Sector 2 din București a votat proiectul privind cofinanțarea, din propriul buget, a stadionului Dinamo. Suma pe care e gata să o direcționeze: 25.000.000 euro, peste 20% din costurile totale.

Miercuri, 17 decembrie 2025: o decizie trasă la xerox a venit de la Pitești, unde s-a aprobat ca Primăria să susțină o parte din cele 100 de milioane de euro, cheltuieli pe care Guvernul, prin CNI, și le-a a asumat pentru noul stadion din Trivale.

Nu doar autoritatea centrală își asumă construcția pe bani publici a unor arene de fotbal, ci și autoritățile locale au intrat în această cursă de a ridica stadioane, o cursă începută spre finalul anilor 2000, odată cu demolarea fostului 23 August.

Câte stadioane s-au făcut

Un recensământ simplu arată că în ultimul deceniu și jumătate, în România s-au construit din bani publici peste 10 arene noi. Nu modernizate, nu doar capacitatea tribunelor mărite, ci ridicate de la zero.

Lista orașelor în care au fost realizate:

• București
• Cluj
• Craiova
• Ploiești
• Târgu Jiu
• Arad
• Sf. Gheorghe
• Sibiu

Un stadion nou la fiecare două județe

Costurile totale sunt în jur de 600 de milioane de euro. Iar lista e completată cu alte proiecte deja aprobate de Guvern.

Acestea din urmă au intrat într-un stadiu de înghețare din cauza măsurilor de austeritate, care însă vor fi deblocate: Dinamo, și Pitești.

În afara acestora două, stau la rând să pornească lucrările Constanța, Timișoara, Hunedoara, Oradea, Târgoviște, Slatina.

Cu totul, se ajunge la peste un miliard de euro pentru stadioane de fotbal. În 15 județe ale țării. Ceea ce înseamnă o rată de acoperire la nivel național care trece de 35% din suprafața României, ca județe. Bucureștiul are 4 stadioane noi și va ajunge la 5 după ce va fi gata și Dinamo.

Galerie foto (8 imagini)

+8 Foto

labels.photo-gallery

Un spital nou construit după 1989, la 14 județe

De la Revoluție și până astăzi, în România s-au construit, de la zero, doar 3 spitale:

• Iași
• Mioveni
• Fălticeni

Pe această listă ar putea fi adăugate corpurile noi ridicate la niște spitale deja existente: Gomoiu și Foișor (ambele în București), Municipal Filantropia (Craiova).

Toate acestea la un loc nu ating nici măcar banii alocați pentru construcția Arenei Naționale. Care a însemnat 235 de milioane de euro. Comparativ, noul spital din Mioveni a fost 85 de milioane de euro, iar Institutul de Oncologie din Iași - 75 de milioane euro.

Întrebările legitime și raportul neverosimil al Curții de Conturi

Cum argumentează statul această discrepanță majoră între alocarea de fonduri, din bugetul central sau local, în raportul stadioane de fotbal vs spitale?

De ce există această tentație de a se ridica arene pe bandă rulantă, ajungându-se chiar la situații absurde ca un oraș precum Târgoviște să aibă două arene noi, iar cetățenii acestei țări să continue să meargă în spitale aflate în clădiri care au chiar și peste 100 de ani?

Într-un raport al Curții de Conturi din 2023 se dezvăluia ceva revoltător: din cele 375 de spitale publice, mai multe de o treime prezintă risc seismic, mai precis 137.

Iar dintre acestea, 37 funcționau în clădiri cu risc seismic foarte ridicat, ceea ce înseamnă pericol iminent de prăbușire la un cutremur cum a fost cel din 1977.

Spitalul Dăruiește Viață - 50% din stadionul Steaua

În ultimii ani, singurul spital construit nou, utilat și deja funcțional a fost cel făcut de fundația Dăruiește Viață, din bani privați. A fost ridicat și utilat din donațiile unor persoane fizice sau ale unor companii și a costat, cu tot cu aparatura necesară, 53 de milioane de euro:

• Atât cât a fost stadionul din Craiova
• Circa jumătate din arena Steaua, din Ghencea
• 45% din cât va fi efortul statului pentru Dinamo
• 20% din ce s-a cheltuit pentru Arena Națională

Conform unui studiu al Comisiei Europene, dat publicității în această lună, România continuă să fie pe ultimele locuri la capitolul sănătate.

Cheltuielile, per locuitor, pentru sănătate, sunt printre cele mai scăzute, iar speranța de viață este cu 5 ani sub media UE.

Datoria statului e să elaboreze politici publice care să nu agraveze suferința

Continuă să se moară în România din cauza infecțiilor nosocomiale din spitale, iar spitalele continuă să fie un spațiu impropriu pentru un bolnav care vrea să se vindece. Nu e vorba despre toate spitalele, dar în majoritatea dintre ele există, din păcate, această situație.

În schimb, demnitarii acestei țări, din Guvern, din Primării sau din Consiliile Locale și Județene continuă să-și facă o adevărată pasiune din a construi stadioane de fotbal, temple ale unor combinații pe care, mai apoi, nimeni nu se mai străduiește să le renatibilizeze.

Vă amintiți de câte ori Sorin Oprescu ne spunea că Arena Națională se va autoîntreține. Ea cheltuiește și astăzi bani.

Sănătate, dar nu la cap

Nevoia disperată de a fi construite spitale, locuri în care oamenii care suferă, înainte de compasiune, diagnostice și îngrijire medicală, să primească respect și condiții decente. Aceasta e o datorie a statului, care nu poate fi negociată!

Sportul e o investiție în avans în sănătate, dar și pentru a ne arde de fotbal, trebuie să fim sănătoși ca țară și ca oameni.

În pare rău, dar anumite lucruri trebuie spuse în clar: România nu e sănătoasă la cap dacă își tratează oamenii suferinzi în spitale construite pe vremea regilor și a lui Ceaușescu, dar le pune la dispoziție stadioane de un miliard de euro.

Galerie foto (29 imagini)

+29 Foto

labels.photo-gallery