​Alegeri FRF - PREZENTARE Cine sunt și cum își propun cei patru candidați să scoată fotbalul românesc din beznă

La 28 de ani de la revoluție, fotbalul românesc își caută încă reperele. A existat iluzia că am face parte din fotbalul mare în perioada Generației de Aur, însă aceasta s-a stins treptat odată cu succesiunea de calificări ratate. Am ajuns pe marginea prăpastiei fotbalistice, campionatul intern zbătându-se în anonimatul tribunelor tot mai goale. Campania electorală a scos la iveală mai multe atacuri la persoană decât soluții, semn că ne place în continuare să scoatem în evidență "paiul din ochiul altuia" decât să venim cu soluții. Răzvan Burleanu, Ionuț Lupescu, Marcel Pușcaș și Ilie Drăgan s-au deplasat în teritoriu pentru a convinge lumea, iar miercuri (18 aprilie) vom vedea în numărul de voturi dacă au avut succes sau nu.

Alegeri FRFFoto: colaj foto

Cine votează la alegerile FRF

Actualul preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal, Răzvan Burleanu, a anunţat că la alegerile pentru preşedinţia FRF vor participa 255 de membri afiliaţi.

Alegerile vor avea loc la data de 18 aprilie, procedura urmând a începe de la ora 11.00, la "Casa Fotbalului".

Prezentarea celor patru candidați și principalele lor obiective pentru președinția FRF

Cine este Răzvan Burleanu

Sursa foto: Facebook/ Razvan Burleanu

Născut la 1 iulie 1984, la Focșani, Răzvan Burleanu este fiul fostului fotbalist al echipei FCM Bacău, Gheorghe Burleanu. A jucat fotbal doar la nivel de juniori, participând și la selecțiile pentru echipele reprezentative de juniori. De la 14 ani a urmat cursurile Școlii de Arbitri și a activat în arbitraj până la vârsta de 19 ani, când a decis să renunțe la sportul de performanță și să se dedice studiilor.

Studii

A absolvit Facultatea de Științe Politice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) din București. Ulterior, a urmat cursurile masterale ale programului Relații internaționale, analiză și soluționarea conflictelor în cadrul aceleiași instituții de învățământ, cursuri de specializare în domeniul politicilor și strategiilor de securitate (Universitatea Națională de Apărare Carol I), definitivandu-și studiile prin susținerea tezei de doctorat în domeniul schimbărilor organizaționale (SNSPA).

Parcursul profesional

Fără să fie membru al vreunui partid politic, Burleanu a lucrat succesiv în următoarele instituții: Primăria Municipiului Bacău, Parlamentul României - Comisia juridică, Autoritatea Electorală Permanentă - controlul respectării legalității în procesele electorale și Administrația Prezidențială - Departamentul pentru minorități naționale.

De asemenea, Burleanu a activat și în cadrul unor asociații nonprofit care aveau ca obiect de activitate instruirea tinerilor în domeniul politic: "Institutul European pentru Democrație Participativă – Qvorum" și "European Christian Political Youth Netdork".

A fost președintele FR de Minifotbal

Pe plan sportiv, Burleanu a înființat în 2011 Federația de Minifotbal din România, în cadrul căreia a fost președinte până în anul 2014.

În 2012, la Praga, alături de alţi reprezentanţi ai minifotbalului din Europa, a pus bazele federaţiei continentale care, în prezent, reuneşte 32 de federaţii naţionale. Cu acea ocazie a fost ales, cu unanimitate de voturi, preşedinte al Federaţiei Europene de Minifotbal, poziție pe care a ocupat-o până în ianuarie 2017.

În 2013, la Birmingham, în Marea Britanie, împreună cu ceilalţi preşedinţi ai forurilor continentale din întreaga lume şi cu alţi oficiali din minifotbal, a pus bazele Federaţiei Internaţionale de Minifotbal.

Președinte al FRF din 2014

În martie 2014, Răzvan Burleanu a fost ales președinte al Federației Române de Fotbal, după al doilea tur de scrutin, în cadrul Adunării Generale a forului național, cu un total de 113 voturi, în timp ce contracandidatul său, Vasile Avram, a primit 58 de sufragii.

Burleanu este deținătorul Ordinului Național "Serviciul Credincios în grad de Cavaler", distincție pe care i-a conferit-o președintele României, Traian Băsescu, în decembrie 2009, în perioada în care era încadrat ca „expert” la Administrația Prezidențială (iulie 2009 – octombrie 2011).

Programul de candidatură: "Mai buni împreună, mai departe pentru fotbal"

Cum motivează Răzvan Burleanu cadidatura la președinția FRF

"Candidez pentru că, în urmă cu patru ani, m-ați ales ca împreună să producem o schimbare fundamentală în fotbalul românesc.

Candidez pentru că m-am ținut de cuvânt și am eliminat din Casa Fotbalului șpăgile, "atențiile", favoritismele, găștile și risipa.

Candidez pentru că am făcut din respect, din încredere și din integritate, din meritocrație și din viziune managerială o realitate nouă a fotbalului românesc.

Candidez pentru că am făcut din fotbal și din interesul membrilor afiliați singurele preocupări ale echipei FRF.

Candidez pentru că am construit o echipă de profesioniști care are performanța ca singur orizont posibil.

Candidez pentru că îmi asum că am și greșit, dar fără intenție. Nu am greșit pentru că am avut un interes ascuns. S-a întâmplat să și greșim pentru că ne-am dorit să facem totul cât mai bine.

Candidez pentru că, în continuare, vreau să demonstrez că a fi cu adevărat patriot înseamnă să-ți faci bine treaba, să dai tot ce ai mai bun, să fii cinstit și drept, oriunde și oricând".

Principalele propuneri din programul lui Răzvan Burleanu

• Solidaritate financiară

Implementarea principiului solidarității financiare aprobat de Adunarea Generală FRF, în urma căruia fotbalul profesionist va susține activitatea cluburilor din Liga 2 și Liga 3, precum și a celorlalte entități din fotbalul amator.

• Reformarea finanțării cluburilor

5 direcții pentru asigurarea unui cadrul legal, eficient și transparent de finanțare publică și privată a cluburilor, dar și pentru a crește gradul de dezvoltare a fotbalului:

-Solicitarea, în colaborare cu Consiliul Concurenței, unei stabiliri clare a condițiilor finanțării publice prin excepție la nivel european, pe modelul ungar, pentru pregătirea și dezvoltarea tinerilor jucători, cheltuieli de personal și infrastructură sportivă. Argumentul principal este că sportul, în general, și fotbalul în particular, vor genera dezvoltarea economiei naționale.

-Dezvoltarea unui serviciu de asistență permanentă pentru cluburi destinat obținerii sau creșterii finanțărilor publice din partea autorităților locale.

-Susținerea aplicării unui TVA diferențiat pentru închirierea facilităților sportive, după modelul aplicat deja la nivel de ticketing.

-Propunerea creșterii investițiilor și finanțărilor publice spre cluburi prin programe sportive care evidențiază obiectivele de politici publice îndeplinite astfel de autoritățile locale și centrale.

-Propunerea unor măsuri fiscale pentru încurajarea mediului privat spre investiții în cluburile de fotbal.

• Liga 1 - cluburi solide într-o competiție premium

-Promovarea formatului competițional cu 16 echipe, pentru o competiție mai atractivă în contextul reapariției și dezvoltării cluburilor cu tradiție din fotbalul românesc, precum și a cluburilor care reprezintă orașe importante cu tradiție în fotbalul nostru.

-Introducerea sistemului "parachute payment" prin care cluburile retrogradate din Liga 1 să beneficieze, pe model vest-european, de susținere pentru atenuarea șocului financiar produs de retrogradare și evitarea situațiilor de faliment.

-Creșterea sustenabilității și transparenței financiare a cluburilor printr-un set național de reguli Fair-play Financiar și Monitorizare financiară reală a cluburilor, fiindcă finanțarea reprezintă cea mai importantă funcție în fotbalul modern.

-Constituirea Comisiei pentru Fotbalul Profesionist, votată de Adunarea Generală FRF în 2017, care va coordona proiectele acestui segment fotbalistic și va reprezenta interesele fotbalului profesionist.

-Extinderea principiului jucătorilor homegrown astfel încât să existe obligativitatea unei cote minime de jucători crescuți la nivel național/ la nivel de club care să se regăsească pe raportul de joc și nu doar în lista de 25 de jucători, pentru creșterea posibilităților de promovare a jucătorilor autohtoni, o sursă directă de venit pentru cluburi prin transferuri.

• Evoluție în licențiere

Obiectivele Departamentului Licențiere al FRF sunt ca, până în 2020:

-Numărul litigiilor pentru datorii restante ale cluburilor să se reducă anual cu 10%

-Maximum două cluburi de Liga 1 să fie monitorizate financiar pentru datorii restante

-Niciun club de Liga 1 să nu se mai afle în situația de a fi sancționat pentru încălcarea fair-play-ului financiar în 2020

-Introducerea și aplicarea monitorizării financiare pentru Liga 2

• Liga 2

-Demararea unui proces de consultare și dezbatere pentru a analiza oportunitatea dezvoltării unei platforme prin care utilizatorii de internet pot avea acces online, contra cost, la vizionarea partidelor disputate de Liga 2.

• Liga 3

-În contextul numărului mare de jucători U19 de la nivelul Ligii 3, se dorește alcătuirea a cinci selecționate regionale care să poată furniza pentru jucătorii cluburilor o șansă mai mare de promovare și transfer la nivelul altui eșalon, să constituie o posibilitate eficientă de monitorizare și selecție pentru loturile reprezentative și să asigure un cadru competitiv sporit pentru dezvoltarea jucătorilor.

Aici poți citi programul complet al lui Răzvan Burleanu pentru cadidatura la președinția FRF.

Aici poți citi despre realizările FRF în perioada 2014-2017.

Componența echipei tehnice a lui Răzvan Burleanu:

Director Tehnic: Mihai Stoichiță

Director Sportiv și Manager Scounting: Ion Geolgău

Manager Sportiv: Aurel Țicleanu

Manager Spotiv: Adrian Mutu

Manager Operațional: Vlad Munteanu

Manager Departament Competiții Juniori și Seniori: Felix Grigore

Consilierul Președintelui pe fotbal juvenil: Miodrag Belodedici

Manager FRF pentru relația cu suporterii: Ion Vlădoiu

Consilierul Președintelui pe zona tehnică: Andrei Vochin

Manager grassroots, futsal și fotbal feminin: Ciprian Paraschiv

Manager Departament Medical: Mihai Meiu

Directorul Şcolii Federale de Antrenori: Dan Apolozan.

Cine este Ionuț Lupescu

Sursa foto: Facebook/ Ionuț Lupescu

Ioan Angelo Lupescu, cunoscut ca Ionuț Lupescu, s-a născut pe 9 decembrie 1968, la București, fiind fiul regretatului internaţional Nicolae Lupescu. A început fotbalul la Mecanică Fină în 1979, trecând apoi la Dinamo în 1982. A debutat în Divizia A la 21 septembrie 1986, la meciul Dinamo - S.C. Bacău 4-1.

Poreclit "Kaiserul", Lupescu a fost component al "Generației de Aur a fotbalului românesc" și a participat la patru turnee finale, inclusiv la Campionatul Mondial din SUA (1994), când România a ajuns până în sferturi, după ce a învins echipe precum Argentina, SUA sau Columbia. Tricolorii au pierdut dramatic în sferturi în fața Suediei, scor 5-4 după penaltiuri (a fost 2-2 după 120 de minute).

A evoluat pentru:

Dinamo București (România)

• 1986-1990: 98 meciuri/ 11 goluri; un titlu de campion al României (89/90) și o Cupă a României (89/90)
• 1998-2000: 61 meciuri/ 14 goluri; un titlu de campion al României (99/00) și o Cupă a României (99/00)
• 2000-2001: 17 meciuri/ 0 goluri; o Cupă a României (00/01)
• 2001-2002: 7 meciuri/ 0 goluri; un titlu de campion al României (01/02)

Bayer 04 Leverkusen (Germania)

• 1990-1996: 184 meciuri/ 4 goluri; o Cupă a Germaniei (92/93)

Borussia Mönchengladbach (Germania)

• 1996 - 1998: 43 meciuri/ 7 goluri

Bursaspor (Turcia)

• august - noiembrie 2000: 9 meciuri/ două goluri

Al-Hilal (Arabia Saudită)

• octombrie - martie 2001: 5 meciuri/ un gol

Echipa națională a României:

Debut: 3 februarie 1998

Vârsta la debut: 19 ani, o lună și 25 de zile

Meciul de debut: Israel - Romania 0-2 (amical)

Selecții: 74

Goluri: 6

A participat la 4 turnee finale: două Campionate Mondiale (1990 și 1994) și două Campionate Europene (1996 și 2000)

Studii:

Ionuţ Lupescu a absolvit cursurile Universităţii Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti, urmând un master în relaţii internaţionale în cadrul Academiei de Studii Economice din București.

Cariera de antrenor:

A obținut licenţa Pro în antrenorat la Universitatea de Sport din Köln, în 2003. A profesat doar pentru o scurtă perioadă, în 2004, pregătind pentru câteva luni echipele FCM Bacău și FC Brașov.

Palmaresul antrenorului Ionuţ Lupescu:

• Sezonul 2003-2004: FCM Bacău (între etapele 16-30) - Linia de clasament: 15 meciuri; 3 victorii; 5 remize; 7 înfrângeri; Golaveraj 11-16 (loc 13)
• Sezonul 2004-2005: FC Braşov (între etapele 1-5) - Linia de clasament: 4 meciuri (nu a jucat în etapa a treia); 0 victorii; o remiză; 3 înfrângeri; Golaveraj 3-7 (loc 16)

Cariera în conducerea fotbalului:

Ionuț Lupescu a fost numit în funcţia de director general de către Comitetul Executiv al FRF la 22 noiembrie 2005. Atribuţiile lui Ionuţ Lupescu în cadrul Federaţiei Române de Fotbal au inclus coordonarea activităţii departamentelor juridic, internaţional, financiar, sportiv şi marketing.

În august 2011, s-a retras din funcţia de director general al FRF și a preluat rolul de consilier pe probleme de dezvoltare a fotbalului la UEFA. Apoi a devenit, în 2012, Director al Comisiei Tehnice a UEFA, fiind liderul și coordonatorul oficial al tuturor antrenorilor din Europa. Lupescu l-a înlocuit în funcție pe legendarul tehnician scoțian Andy Roxburgh (1994-2012). Fostul internațional a demisionat din această funcție la începutul lunii februarie a acestui an, când a decis să candideze la preşedinţia Federaţiei Române de Fotbal.

Programul de candidatură: "Manifest"

Cum motivează Ionuț Lupescu cadidatura la președinția FRF

• Pentru că fotbalul este VIAȚA MEA
• Pentru că situația din fotbalul românesc este DEZASTRUOASĂ
• Pentru că am EXPERIENȚA și EXPERTIZA necesare pentru a schimba soarta fotbalului românesc
• Pentru că în fotbalul românesc este nevoie de o REVOLUȚIE.

Valori:

• Fotbalul pe primul loc

Vom aveam întotdeauna grijă ca FRF să contribuie semnificativ la promovarea și dezvoltarea fotbalului, pe tot teritoriul țării noastre, pentru a crea mediul în care fiecare dintre noi să se poată bucura, din nou, de jocul de fotbal.

• Legalitate

Vom avea întotdeauna grijă ca, în cadrul activității FRF, să se respecte legea, precum și statutul și regulamentele FIFA și UEFA.

• Respect

Vom avea întotdeauna grijă ca toți cei implicați în fenomenul fotbalistic, jucători, antrenori, conducători, arbitri, personal medical sau auxiliar, spectatori, jurnaliști etc. să fie tratați cu respect.

• Transparență

Vom avea întotdeauna grijă să fim transparenți în administrarea FRF și în interacțiunea cu toate părțile implicate în dezvoltarea fotbalului.

• Folosirea responsabilă a resurselor

Vom avea întotdeauna grijă ca banii din bugetul FRF să fie folosiți, în primul rând, pentru dezvoltarea fotbalului și întotdeauna cu responsabilitate.

Care sunt promisiunile lui Ionuț Lupescu:

O nouă viziune pentru următorii 8 ani

Reorganizarea activităţii FRF pe două paliere distincte: sportiv şi administrativ. Programul are la bază doi piloni: dezvoltarea jocului de fotbal şi construirea unei organizaţii puternice.

O nouă strategie pentru sportul românesc

Sportul românesc are nevoie de un Plan Naţional de Dezvoltare. Îmi propun să conving autorităţile publice că sportul este un domeniu prioritar pentru dezvoltarea statului român.

Comitetul Strategic pentru Fotbal

Pentru a rescrie ADN-ul fotbalului românesc. Un organism va face propuneri Comitetului Executiv pentru dezvoltarea jocului.

Centralizarea corectă a datelor

Câţi membri numără în prezent familia fotbalului românesc? Este important să centralizăm corect datele privind numărul jocurilor, antrenorilor, arbitrilor şi al fanilor care compun familia fotbalului românesc.

Din nou evenimente sportive internaţionale în ţară

România trebuie să găzduiască în continuare competiţii sportive majore. Îmi propun ca în timpul mandatului să obţinem oranizarea unor competiţii internaţionale majore de juniori, fotbal feminin şi fotbal în sală.

Evaluarea permanentă a aplicării Strategiei

Trebuie să respectăm strategia pe care o vom elabora împreună. În cadrul acestei strategii, ne vom asuma doar obiectivele măsurabile pentru următorii 8 ani. Mecanismul de conformitate ne va permite să ne asigurăm că urmăm întotdeauna strategia asumată.

Cine este Marcel Pușcaș

Sursa foto:captură program de candidatură

Cariera de jucător

S-a născut la Oradea, la 12 octombrie 1960, și a făcut primii pași în fotbal la clubul Crișul Oradea, când avea zece ani. Opt ani mai târziu, Pușcaș a debutat în Divizia A, la FC Bihor. De-a lungul carierei sale de jucător, a mai evoluat la formaţiile Steaua Bucureşti, Rapid Bucureşti, CS Târgovişte și Steaua Mizil.

Cele mai mari performanțe le-a obținut la Steaua București, echipă cu care a câștigat un titlu de campion și o Cupă a României (ambele în sezonul 1984-1985) și alături de care a participat în cupele europene inter-cluburi.

A bifat o singură prezenţă la echipa naţională a României, el evoluând în meciul amical România – RDG (scor 1-0) din 1983, când selecţionerul Mircea Lucescu l-a introdus pe teren pentru 18 minute.

Activitatea de antrenor

Maestru al sportului, Puşcaş şi-a început cariera de tehnician în anul 1988, când a fost antrenor-jucător la CS Târgovişte în Divizia B.

În 1990, la vârsta de 30 de ani, a obținut categoria I de antrenor și ulterior a preluat-o pe Rapid București (1992-1993), echipă pe care a reuşit să o califice după 18 ani în cupele europene.

Pușcaș a fost cel mai tânăr antrenor principal din Divizia A (32 de ani), la Rapid București, în 1993.

Activitatea de conducător

• 1990-1991 – ofițer de presă al CSA Steaua (24 de discipline sportive)
• A deschis prima școală privată de copii și juniori în România (1995), Viitorul Oradea
• Activitatea în cadrul AJF Bihor, cu Viitorul Oradea
• Participare în Divizia C, cu Viitorul Oradea (30 de juniori formați și promovați)
• Președinte al FC Steaua București (1996-1998)
• Cel mai tânăr președinte campion și câștigător al Cupei Romaniei, cu Steaua (37 de ani)
• 2014-2018 - Director de dezvoltare regională și comercială în cadrul FRF
• Autor al Proiectului național "Liga Elitelor"
• Autor, dezvoltator și implementator al proiectului "Centre de Excelență"
• Vicepreședinte al Comisiei Tehnice a FRF
  

Activități conexe

• 1990 - Proprietar al primei reviste de sport din România (Fair-play)
• 1990 - primul membru al AFAN (Asociața Fotbaliștilor Amatori și Nonamatori)
• 2002-2004 - impresar FIFA
• Realizator radio și TV, peste 1.000 de apariții radio/TV
• Membru al Asociației Presei Sportive
• Colaborator și comentator: revista ZIG-ZAG, Gazeta Sporturilor, Eurosport, TVR, Fanatik, OTV, Sport Total FM (primul post de radio de sport privat) etc.
  

Studii

Marcel Pușcaș este absolvent al Institutului de Educație Fizică și Sport (profesor -1983) și al Facultății de mecanică din cadrul Academiei Militare (inginer – 1988). De asemenea, a urmat cursuri de Management European în turism și cursuri europene de mediere (mediator). În ceea ce privește cunoștințele fotbalistice, Pușcaș a participat la stagii de perfecționare în Franța, Germania, Austria și Ungaria.

A candidat și la alegerile FRF din 2014

Pușcaș a renunțat la candidatură chiar în cadrul Adunării Generale de alegeri, pentru a-l susține pe Răzvan Burleanu, cel care avea să câștige alegerile. Ulterior, Pușcaș a fost cooptat în echipa administrativă a FRF.

În luna septembrie a anului trecut, Pușcaș a renunțat la funcția pe care o deținea în cadrul Comisiei Tehnice a FRF, unde i se retrăsese dreptul de vot. El a fost unul dintre contestatarii germanului Christoph Daum, fostul selecționer al echipei naționale de fotbal a Romaniei.

Marcel Pușcaș a demisionat și din funcţia de manager de dezvoltare din cadrul FRF, la inceputul lunii martie 2018, în semn de protest că forul condus de Razvan Burleanu nu i-a aprobat cererea de suspendare pentru a putea merge în campanie electorală.

Programul de candidatură: "Fotbal 3 D" - Descentralizare, democratizare, dezvoltare

Cum motivează Marcel Pușcaș cadidatura la președinția FRF

• Pentru a readuce FRF, de urgență, în matca legală firească.
• Pentru a moderniza Statutul și ROAF (Regulamentul de Organizare a Activităţii Fotbalistice), pentru a le pune în concordanță cu Constituția țării și cu regulamentele FIFA și UEFA.
• Pentru a reorienta fotbalul în direcția de dezvoltare dorită de noi toți.
• Pentru recâștigarea, de către conducerea FRF, a încrederii membrilor afiliați.
• Pentru că, printre altele, fotbalul feminin să nu mai fie confundat cu un singur club sau ca toate grupările de futsal să aibă parte de un tratament echidistant.
• Pentru a da sectorului juvenil o șansă reală de dezvoltare și pentru a gira dreptul copiilor de a spera că vor putea deveni fotbaliștii României de mâine.
• Pentru reformarea profundă a fotbalului românesc și însănătoșirea financiară și organizatorică a acestuia.
• Pentru a impune respectarea legilor și regulamentelor, indiferent de consecințe și de entitățile eventual afectate.
• Pentru a readuce oamenilor din fenomen bucuria și mândria de a face parte din această mare familie.
• Pentru a impune meritocrația, cinstea, demnitatea și bunul simț, dispărute în ultimii patru ani, ca atribute fundamentale ale mediului în care ne învârtim.
• Pentu că eu, Marcel Pușcaș, spre deosebire de alți candidați, vă respect și cred din tot sufletul în capacitatea voastră de a lua cele mai bune decizii pentru viitorul fotbalului nostru.

Care sunt obiectivele principale ale lui Marcel Pușcaș:

• Readucerea fotbalului românesc într-un cadru juridic legal. Înregistrarea de urgență, în Registrul Special al Asociațiilor și Fundațiilor, atât a Comitetului Executiv, cât și a membrilor afiliați.
• Modificarea Statutului FRF și a Regulamentului de Organizare a Activității Fotbalistice.
• Descentralizarea totală a fotbalului românesc.
• Reorganizarea structurii FRF și reducerea cheltuielilor salariale.
• Delimitarea clară a fotbalului profesionist de cel amator.
• Accelerarea demersurilor necesare pentru organizarea onorabilă a meciurilor repartizate României la Euro 2020.
• Actualizarea, eficientizarea și modernizarea sistemului competițional.
• Implementarea unei metodologii adaptate specificului românesc.
• Legalizarea și transformarea radicală a Şcolii Federale de Antrenori.
• Triplarea veniturilor Federației Române de Fotbal.
• Popularizarea fotbalului în toate colțurile țării.
• Dezvoltarea unor parteneriate corecte și eficiente cu MTS – LPF – AFAN – UEFA – FIFA – sponsori.

Aici poți citi programul complet al lui Marcel Pușcaș pentru cadidatura la președinția FRF.

Cine este Ilie Drăgan

Sursa foto: Facebook/ Asociatia Judeteana de Fotbal Alba

Ilie Ștefan Drăgan este personajul mai puțin cunoscut dintre candidații la șefia FRF. Are 33 de ani și își dedică aproape tot timpul muncii alături de copii pe terenul de fotbal. A absolvit Liceul Sportiv "Sf. Pantelimon" și Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport.

A jucat fotbal numai la nivel de amatori, iar în prezent este preşedinte și antrenor la clubul de juniori "3 Kids Sport", înființat în anul 2008 și cu sediul în sectorul 3 din București. Toate grupele de copii din cadrul clubului participă la meciuri oficiale din campionatul municipal de fotbal al Bucureștiului.

Pe site-ul clubului apar câteva informații sumare despre candidatul la alegerile FRF. Este antrenor coordonator, profesor de Educație Fizică și sport, având licența UEFA A. Pregătește grupa 2003-2004.

Drăgan a intenţionat să participe la alegerile pentru preşedinţia Asociaţiei Municipale de Fotbal Bucureşti (AMFB) din 2016, dar dosarul său de candidatură a fost respins la momentul respectiv.

Ilie Drăgan este conștient că nu are șanse pentru a prelua șefia FRF, principalul motiv al candidaturii sale fiind să atragă atenția asupra problemelor de la nivelul Asociațiilor Județene de Fotbal.

Ce l-a determinat sa candideze la presedintia FRF

"Totul a venit mai mult din dorinţa de a trage un semnal de alarmă față de tot ce se întâmplă în fotbalul de bază, la nivel de AJF. Este o candidatură-manifest, nu-mi fac iluzii că aş putea să câştig acum. Dar poate peste 4 ani, cine ştie?! Chiar şi aşa, nu vreau să fiu văzut ca un păcălici, care candidează doar aşa, de dragul de a o face, ci pentru că vreau să contribui la schimbarea modului de organizare a fotbalului de bază", a spus Ilie Dragan, într-un interviu pentru gsp.ro.

Nu a avut o campanie electorală

"N-am dus o campanie electorală. De astăzi (n.r. 13 aprilie) încerc să intensific lucrurile. Mă costă timp, voluntariat, îmi neglijez copiii. Nu m-am dus în teritoriu să conving oamenii. M-am dus la cele cinci cluburi să îmi dea propunerea pentru candidatură: Pro Team, Victoria 2010, AFC Rapid, Sport Team și Fairplay București. Și dacă aveam doar o propunere candidam, pentru că atunci când o persoană crede în tine, merită să te lupți", a declarat Ilie Drăgan, într-un interviu pentru Sport Total FM.

Care este viziunea lui Ilie Drăgan

"Viziunea mea este următoarea: împreună putem schimba fotbalul românesc. E vorba de mentalitate și implicare. Aș încerca să schimb mentalitatea membrilor afiliați", spune Ilie Drăgan.

Aici poți citi programul de candidatură al lui Ilie Drăgan: "Un fotbal sănătos - calea spre performanță".

Despre Federația Română de Fotbal

Anul înființării: 1909

Afiliere la FIFA: 1923

Afiliere la UEFA: 1954

Președinte: Răzvan Burleanu

Vicepreședinte: Gino Iorgulescu

Secretar general: Radu Vișan

Manager financiar: Ovidiu Dimbean

Director tehnic: Mihai Stoichiță

Antrenor echipa națională masculină: Cosmin Contra

Antrenor echipa națională feminină: Mirel Albon

Ultimele alegeri la FRF:

La 5 martie 2014 au avut loc ultimele alegeri pentru președinția FRF, la care au participat cinci personaje: Gheorghe Chivorchian, Vasile Avram, Marcel Pușcaș, Răzvan Burleanu și Sorin Răducanu.

Razvan Burleanu și Vasile Avram au obținut cele mai multe voturi după primul tur, însă nu suficiente pentru a se impune. Rezultate turul I: Răzvan Burleanu - 72 de voturi; Vasile Avram - 59 de voturi; Gheorghe Chivorchian - 29 de voturi; Sorin Răducanu - 0 voturi; Anulate - 13 voturi.

Astfel, președintele FRF a fost ales după al doilea tur de scrutin, dintre Răzvan Burleanu și Vasile Avram. Burleanu a câștigat detașat, cu un total de 113 voturi, în timp ce contracandidatul său a avut doar 58 de voturi.

Burleanu l-a înlocuit atunci în funcție pe Mircea Sandu, cel care a ocupat postul suprem în cadrul FRF din 1990.

Răzvan Burleanu a candidat la alegerile FRF din 2014 cu programul intitulat “Programul de guvernanţă sportivă al Federaţiei Române de Fotbal”, sub sloganul "Mingea e la tine. Fă-o să conteze!".

* articol publicat inițial pe Hotnews.ro