Publicat:
12.02.2025, ora 15:59
Actualizat: 12.02.2025, ora 15:59
- Cisnădie, un oraș cu doar 22.000 de locuitori, a cheltuit anul trecut peste 12% din veniturile proprii ale Primăriei pe o echipă de handbal mediocră. 12%!
- Procentul nu e mare, e de-a dreptul vulgar. Dacă s-ar păstra proporția, CSM București ar avea 120 de milioane de euro buget, iar echipa de fotbal CSA Steaua, peste 70 de milioane de euro
- Ne oprim undeva cu această risipă de bani publici sau trebuie să acceptăm că e o nouă schemă de a păgubi contribuabilii?
„În anul 2024, veniturile proprii ale Cisnădiei au fost de 49,33 milioane de lei, iar cheltuielile cu echipa de handbal feminin Măgura Cisnădie au fost de 6 milioane de lei“. Cuvintele îi aparțin primarului din Cisnădie, Mircea Orlăţan.
Șase milioane de lei, dintr-un total de 49, au fost pentru echipa de handbal?!?
Sigur că, pe lângă veniturile proprii, Primăria mai accesează și alte fonduri, dar aceeași primărie a mai tocat și alți bani cu handbalul în afara celor 6 milioane.
Explică tot primarul: „Mai sunt și cheltuielile cu asigurarea cazării sportivelor în locuințe aflate în proprietatea orașului Cisnădie, dar și în cele ale statului (ANL), necontabilizate financiar de vechea administrație”.
Fiecare locuitor al Cisnădiei, 55 de euro pentru echipa de handbal
Practic, procentul direcționat către sport a fost de peste 12% din buget. În euro, suma se ridică la 1,2 milioane dintr-un total al veniturilor proprii de sub 10 milioane de euro.
Procentul e absolut șocant. Suma e scandaloasă. E revoltător că un oraș de numai 22.000 de locuitori admite să cheltuiască pentru o echipă de handbal obscură peste 1,2 milioane de euro. Înseamnă că fiecare dintre locuitorii Cisnădiei, bătrâni și salariați, copii și adolescenți, a dat pentru handbal 55 de euro anul trecut.
Nu pentru un spital, nu pentru o școală, nu pentru mijloace de transport în comun, pentru drumuri, canalizare, parcuri sau alte lucruri infinit mai utile. Ci pentru o echipă de handbal. Care în prezent e spre zona retrogradării în Liga Florilor.
Ce bugete ar avea alte echipe, susținute din bani publici, dacă ar primi 12% din venituri
Ca să realizăm că procentul e de o indecență totală, haideți să vedem ce bugete ar avea alte echipe, de fotbal sau handbal, care în prezent sunt susținute masiv de autoritatea locală sau centrală, dacă ar beneficia tot de 12% din veniturile autorității respective:
- CSM București, handbal feminin (Primăria Capitalei) - 120 mil. €
- U Cluj, fotbal (Primăria Cluj) - 87 mil. €
- CSA Steaua*, fotbal (MApN) - 72 mil. €
- Poli Iași, fotbal (Primăria Cluj) - 58 mil. €
- UTA, fotbal (Primăria Arad) - 28 mil. €
- SCM Rm. Vâlcea, handbal feminin (Primăria Rm. Vâlcea) - 24 mil. €
- Gloria Buzău, fotbal (Primăria Buzău) - 20,5 mil. €
* echipa de fotbal primește în jur de 7,5% din bugetul întregului Club Sportiv al Armatei Steaua
Norvegia n-a folosit banii norvegienilor pentru a o salva pe Vipers
Comparativ, în Norvegia, o echipă de top din handbalul feminin european, Vipers, care a câștigat de 3 ori Champions League în ultimii 4 ani, a dat faliment fiindcă nu s-a mai putut susține financiar.
Primăria din Kristiansand, un oraș de peste 5 ori mai mare decât Cisnădie, ar fi avut forța, păstrând proporția, să pompeze 7-8-10 milioane de euro. Dar n-a făcut-o, în ciuda faptului că Vipers chiar devenise un brand al orașului și chiar al țării.
Norvegia e însă o țară care își respectă cetățenii și, automat, se respectă și pe ea însăși.
În România, rațiunea a pierdut definitiv lupta în administrația centrală și locală
Dacă în România o administrație, publică sau locală, acceptă să direcționeze peste 12% din toate veniturile orașului, județului, ministerului, pentru o echipă, indiferent că e de fotbal, handbal, baschet, hochei sau de badminton, atunci înseamnă că rațiunea a aruncat prosopul. Iar pe mijlocul ringului scrie: „România nu mai are nicio limită a bunului simț”.
Mai rămâne o singură întrebare. Ne oprim undeva cu această risipă din bani publici? Sau acceptăm că locul oinei, ca sport național, a fost luat de ceva care se numește „scurgere din banii contribuabililor, prin intermediul sportului”?
