Publicat:
23.11.2025, ora 09:05
Actualizat: 23.11.2025, ora 09:06
- O lege împotriva căreia se pronunță cluburi importante ca Rapid, Dinamo sau Craiova. Va fi declarată neeuropeană? Nu va fi promulgată?
- Rămâne adevărul că pe șefii cluburilor noastre îi deranjează orice inițiativă care le impune promovarea sau măcar stimularea jucătorilor români. Regula U21 este de 10 ani motiv de scandal.
„O mare tâmpenie” spune finanțatorul Craiovei despre așa-numita Lege Novak, care ar urma să oblige toate cluburile sportive să alinieze echipe cu minimum 40% români în componență. Textul normativului nu se referă doar la fotbal, ci la toate jocurile sportive.
Promovată de auto-proclamatele partide suveraniste (AUR, POT, SOS), legea a fost votată în Camera Deputaților din Parlamentul României și de reprezentanți ai altor partide. Cele declarate pro-europene.
Paradoxul vine dinspre însuși cel care a promovat ideea transformată ulterior în ordin ministerial, iar acum în viitoare lege. Etnic maghiar și membru al UDMR, te-ai fi așteptat ca Eduard Novak să aibă o viziune mai incluzivă în legătură cu libera circulație a forței de muncă. Cel puțin pentru jucătorii comunitari, deținători de pașaport UE.
Ce mai are românesc CSM București?
Proprietar de club și parlamentar ales pe listele AUR, Gigi Becali este unul dintre cei care nu doar că și-au dat votul pentru limitarea numărului de jucători străini, ci chiar a militat pentru asta. Pentru că acesta este scopul inițiativei legislative.
Prin limitarea procentului străinilor, s-ar crea condițiile promovării jucătorilor români, susțin partizanii acesteia. Este o aritmetică elementară, iar pasionații de sport, nu numai de fotbal, văd în noul act normativ o metodă prin care tinerii noștri sportivi să beneficieze de mai multe șanse.
Ce mai are românesc CSM București, echipa feminină de handbal, în afară de nume și finanțare?
Teorii mincinoase
Măcar la fel de mult ca în fotbalul primei ligi fotbalistice, Liga Florilor este un paradis populat de jucătoare străine (măcar aici vin de regulă vedete, nu marfă second sau third hand), care pur și simplu barează accesul și creșterea sănătoasă a jucătoarelor noastre. Cele dintre care se vor recruta viitoarele componente ale echipei naționale.
Primăriile varsă milioane de euro, banii cetățenilor, pentru finanțarea acestor cluburi în contul oferirii unui ipotetic serviciu public de divertisment. Teorie valabilă mai ales pentru orașele de provincie.
Mai circulă o teorie care vrea să legitimeze alimentarea acestor unități tocătoare de bani publici. Chipurile, tinerele jucătoare românce care au valoare se pot afirma în orice condiții, inclusiv de concurență acerbă cu vedetele de afară. Aceeași poveste cu cocoșul roșu și la fotbal.
Utopie?
Nimic altceva decât un bullshit care seamănă perfect cu respingerea Legii U21 la fotbal. Șefilor cluburilor nu le pasă nici cât negru în vârful pixului cu care semnează transferurile să ofere șanse tinerilor jucători români.
Măcar Mihai Rotaru nu este ipocrit, el spune clar că Universitatea lui fotbalistică este o societate comercială care are rentabilitatea drept scop al activității.
Mai pune domnul Rotaru un bemol acolo, recunoscând că sportul/fotbalul ar fi și un pic altceva, dar ideea de bază rămâne. Nu ne spui tu legiuitor cum să ne cheltuim banii. Primăriilor, da, nu entităților private. Dar scopul social contează? E doar o utopie comunistă?
„Dar noi (n. red, corect este «nouă»), care jucăm în Europa, care suntem societăți pe acțiuni, nu ne spune tu ce să facem, cum să investim și cum să ne construim noi echipele. Dacă politicul a ajuns să spună care trebuie să fie structura unei echipe de fotbal, avem o problemă. Sunt convins că vor trimite înapoi legea la reexaminare în primă fază și acolo societatea trebuie să tragă un semnal de alarmă vis-a-vis de ceea ce se întâmplă” - Mihai Rotaru, finanțator Universitatea Craiova
Hai, România!, că e gratis
Nu știu cine ar urma să trimită legea la reexaminare, nu am înțeles nici care parte a societății ar urma să tragă un semnal de alarmă.
Mi se pare că societatea are griji și taxe mai mari de plătit decât neliniștea că vom avea mai puțini fotbaliști străini în prima ligă. Nu știu nici cât de antieuropeană este legea despre care vorbim și dacă intră în contradicție cu legislația Uniunii Europene. Vom vedea.
Știu însă că orice normativ care vrea să ofere o șansă creșterii jucătorilor noștri întâmpină o respingere violentă.
Regula U21 din fotbal stă în continuare ca piatra de caldarâm în pantoful șefilor de cluburi. Probabil că acesta este spiritul antreprenorial. Sau simțul negustoresc. E ceva care nu are nici în clin, nici în mânecă cu vreun atom de interes național.
Altfel, la „Hai, România!” înaintea meciurilor importante și mereu ratate nu ne întrece nimeni. Ce, costă ceva? E gratis să te dai patriot și scump să fii.
468 la 153
Numărul total al jucătorilor din Superligă, așa cum apar ei în loturile prezentate pe site-ul Ligii Profesioniste, este de 468.
Sunt cluburi care au 30 de jucători în lot, sunt altele care au și mai puțini (28 Oțelul, 27 Hermannstadt), recordmena neașteptată fiind Farul, cu nu mai puțin de 40.
Din cei 468, 153 sunt străini. În aceste calcule nu am inclus lotul Csikszereda, din motive care nu țin de vreo formă de discriminare, ci din cauză că lotul celor din Miercurea Ciuc are nu doar străini cu pașaport străin, ci și jucători cu dublă cetățenie, maghiară și română.
Echipa antrenată de Robert Ilyeș este o struțocămilă fundamentată pe criterii etnice, care în afară de alte anomalii (apropo de principii și legi europene) viciază și statistica.
Anunță ceva supărarea lui Rotaru?
Așadar, 468 de jucători din 15 echipe, dintre care 153 de străini. Procentual asta înseamnă 32,69%. Craiova lui Mihai Rotaru este puțin peste 38%, deci într-o marjă sub prevederile viitoarei legi. Statistic deci nu ar fi motive pentru promovarea legii. Nici pentru contestarea ei.
Doar că statistica se bazează pe numărul străinilor din lot, nu pe ponderea acestora în primul 11 al echipelor. Acolo este problema, fiindcă sunt meciuri în care de-abia ai 3-4 jucători români concomitent pe teren.
Interesant în context, la ultimul meci de campionat, cel câștigat cu 2-1 la Mioveni cu FC Argeș, Craiova a aliniat o formulă de start cu 6 jucători români și „doar” 5 străini. Adică, 54,5% români. De unde atunci revolta lui Mihai Rotaru? Anunță ceva?
