OPINIE. Cât de corect este ca Simona Halep să primească wild carduri? Totul a început cu Maria Sharapova, când rusoaica a revenit și ea după dopaj și Halep atunci a contestat-o

Într-un moment în care dezbaterea lansată după revenirea în circuit a campioanei din România a atins o intensitate aparte, e bine venită o perspectivă cu argumente „pro” și „contra” în „cazul Simona Halep”. Șeful departamentului sport de la HotNews, Adrian Ilincescu, este unul dintre jurnaliștii români care relatează, de decenii, despre tenis. În articolul său, ziaristul prezintă publicului argumentele pe care fiecare tabără le consideră „învingătoare”.

Simona HalepFoto: Atilano Garcia/SOPA Images / Shutterstock Editorial / Profimedia

>> Încă un nume important din tenis spune că Simona Halep nu ar trebui să primească wild carduri

Simona Halep a beneficiat de un wild card la revenirea în tenis, iar decizia organizatorilor de la Miami a stârnit controverse - nu a fost văzută cu ochi buni de Caroline Wozniacki și Andy Roddick. Argumentul principal al contestatarilor este cel legat de etica sportivă: cât de corect este ca un sportiv de-abia întors după o suspendare pentru dopaj să beneficieze de o asemenea invitație?

Simona și-a făcut astfel intrarea pe o listă a replicilor globale și dilemelor intime, a exigenței și iertării, listă din care fac parte nume mari din tenis, precum Maria Sharapova și Martina Hingis.

Ce a spus Halep în 2017, în cazul Sharapova

În 2017, înainte de startul sezonului de zgură, Maria Sharapova revenea în circuitul mondial după cele 15 luni de suspendare. Pentru a putea pătrunde pe tabloul principal de la Stuttgart, rusoaica a beneficiat de un wild card.

La acel moment, Halep a fost pusă să comenteze decizia organizatorilor, iar cuvintele ei au rămas întipărite în memoria colectivă a Internetului.

„Pentru copii, pentru tinerii sportivi nu este ok să ajuţi cu wildcard o jucătoare care a fost suspendată pentru dopaj. Nu este vorba doar de Maria Sharapova aici, ci de toţi jucătorii care sunt găsiţi dopaţi", este declarația Simonei din 2017, înainte de turneul de la Stuttgart.

Atacată imediat după revenire

La șapte ani distanță de la acel episod, Halep a revenit în tenis tocmai datorită unui wild card. Corul opozanților a fost deschis de Caroline Wozniacki, una dintre cele mai importante rivale din cariera Simonei.

Menționând din start că nu are nimic în particular cu sportiva născută la Constanța, daneza le-a precizat jurnaliștilor într-o conferință de presă că nu i se pare normal ca wild cardurile să fie acordate unor sportivi care au avut probleme cu dopajul.

La câteva zile distanță, și Andy Roddick a discutat pe marginea subiectului, iar luarea sa de poziție a fost următoarea: „Trebuie să o iei de la zero, să munceşti din greu pentru a demonstra că meriţi să fii înapoi, să ne arăţi că eşti curat”.

Argumente „pro” ideii ca Simona Halep să primească wild carduri

În afară de testul antidoping pozitiv din vara anului 2022, asupra sportivei Simona Halep nu a existat vreodată vreo suspiciune de dopaj. Sutele de teste efectuate la orice oră de-a lungul anilor stau mărturie.

Primirea de wild carduri poate fi interpretată și ca o reparație morală, dar și financiară. Conform deciziei TAS, suspendarea Simonei ar fi trebuit să se încheie cu luni bune mai devreme (de la 4 ani, suspendarea a fost micșorată la nouă luni), iar în toată această perioadă Halep ar fi avut dreptul să joace la orice competiție.

Cu punctele neșterse din clasamentul mondial, Simona ar fi putut să urmeze căi normale de înscriere la turnee, nu grație unor wild carduri. Nu mai vorbim aici despre aspectul financiar, banii pe care i-ar fi putut câștiga în acest interval de timp.

Halep a fost un nume respectat în tenis de-a lungul carierei (a se vedea câte declarații ale unor personalități din sportul alb au fost în toată această perioadă în favoarea ei - legendara Chris Evert conduce topul) și merită o a doua șansă, mai ales după ce și-a ispășit deja pedeapsa din scandalul de dopaj.

Pentru că un sportiv care nu s-a dopat cu bună știință (așa cum reiese din decizia TAS din luna martie) merită să primească un ajutor pentru a putea participa la turneele la care în mod normal în acest moment nu ar avea acces.

Gestul proprietarilor de turnee e motivat economic

A plătit deja pentru o greșeală care a fost asumată în cele din urmă de echipa ei de la acel moment (n.r. echipa din jurul lui Patrick Mouratoglou).

Sportul prezentului este o industrie, iar organizatorii au mână liberă să poată decidă măsuri care să sporească atractivitatea unei competiții. În plus, organizatorii turneelor nu sunt instanțe de judecată.

Turneele sunt în esență niște evenimente axate pe profit, iar ele pot promova jucători cu renume, care sporesc vânzarea de bilete și care au comunități de fani în spatele lor (este și cazul Simonei Halep - este un nume în tenis, face audiență pentru televiziuni și aduce fani pe aproape orice arenă din circuitul WTA).

Sănătatea sportului în general e dată și de factorul economic. Turnee de succes din punct de vedere financiar înseamnă șanse mai mari și mai bune și pentru alți sportivi, acum sau pe viitor.

Acordarea de wild carduri unor sportivi care au revenit după scandaluri de dopaj nu a început cu Simona Halep. Pentru circuitul feminin, Maria Sharapova rămâne un etalon, dar pe listă o putem adăuga și pe Martina Hingis (proba de dublu de la Wimbledon 2014).

Argumente împotriva ideii ca Simona Halep să primească wild carduri

Sportivii sunt direct răspunzători pentru ceea ce există în organismul lor, iar odată ce suspendarea a expirat (sau a fost ridicată) acel jucător de tenis ar trebui să o ia de la zero din toate punctele de vedere.

Simona a avut libertatea de a-și alege echipa, nu a fost constrânsă în vreun fel de cineva, iar în tenis greșeala echipei Mouratoglou este plătită scump doar de sportiv.

Lăsând la o parte patriotismul (acolo unde mai există în cazul Simonei într-o țară în care contestatari existau și după câștigarea titlurilor de Grand Slam), să ne imaginăm că Halep ar fi fost aceeași sportivă de top, dar cu o altă naționalitate.

Cum ar fi sunat în mintea multora faptul că o fostă lideră WTA din Rusia (sau SUA de exemplu) a primit imediat wild card după decizia TAS? Și că acest lucru s-a întâmplat la Miami, competiție de prim rang din circuitul WTA.

Dacă ați fi fost părinții unui copil aflat în momentul în care să facă pasul de la juniorat la seniorat, iar un wild card (atât de important într-un asemenea moment din carieră) s-ar fi dus la o fostă lideră mondială care revine după o suspendare pentru dopaj, cu ce ochi ați fi văzut speța?

Pentru că Simona are 32 de ani, iar în tenisul actual există cazuri de sportivi / sportive mai în vârstă decât ea care se descurcă onorabil la nivel înalt. Mă gândesc la Angelique Kerber (de-abia întoarsă în circuit după ce a născut și care are 36 de ani) și la Caroline Wozniacki (33 de ani, revenită în sportul alb după două nașteri și trei ani de absență). Revenirea directă la turnee mari nu ar trebui grăbită, iar ea mai apoi va putea fi făcută pe baza punctelor din clasamentul WTA.

În general wild cardurile ar trebui să fie date juniorilor pentru a putea face pasul spre turneele mari. Plus jucătorilor care din cauza unor accidentări (sau alte probleme) au pierdut poziții importante în ierarhiile mondiale (în cazul în care nu beneficiază de clasament protejat).

„Invitațiile de aur” ar putea să o dezavantajeze chiar pe Simona

Prezența în competițiile mici (începând de la ITF-uri) nu ar trebui văzută drept una rușinoasă. Simona are nevoie de ritm, de multe meciuri, iar adversarele din turneele mai puțin importante ar putea să o ajute să revină pas cu pas la nivelul dorit (atât fizic, cât mai ales mental). În lipsa unor wild carduri, această etapă va fi luată în considerare.

Wild cardurile pot fi văzute ca o salvare pentru sportivul dornic să joace cât mai mult după o perioadă îndelungată de inactivitate - un an și șapte luni în cazul Simonei. Pot fi însă o armă cu două tăișuri: eventualele înfrângeri dese cu adversare importante la turnee mari, pot adânci sentimentul de neîncredere și pot duce la un blocaj mental.

Încrederea în tenis este ceva ce se câștigă, citiți construiește, extrem de greu și care poate dispărea după o serie de forehanduri ratate.

Cazuri celebre de dopaj din istoria recentă a circuitul WTA

Martina Hingis (2007)

În 2007, multipla campioană de Grand Slam a fost depistată pozitiv la Benzoilecgonină (este principalul metabolit al cocainei).

Martina a primit din partea ITF o suspendare de doi ani de zile (începută la 1 octombrie 2007), și-a pierdut locul din clasamentul WTA și a primit și o amendă de peste 120 de mii de dolari.

Hingis a contestat decizia, dar s-a lovit de un refuz categoric din partea ITF. Motivul: pentru că între timp sportiva își anunțase retragerea din sport.

Ulterior, fosta lideră WTA a revenit în tenis în 2013 și a reușit să urce până pe locul întâi al ierarhiei de dublu. Pentru a putea participa la Wimbledon, ediția din 2014, Martina a primit un wild card din partea organizatorilor de la All England Club.

Sursa foto: MARUYAMA, Kohei / AFLO / Profimedia

Barbora Strycova (2013)

Pe durata sezonului din 2013, Barbora Strycova a fost depistată pozitiv la sibutramină. A declarat că nu a ingerat în mod deliberat substanța pentru a trișa. ITF a admis că sportiva nu ar fi luat în mod întenționat respectiva substanță și i-a aplicat o suspendare de șase luni.

Jucătoarea din Cehia a pierdut toate puncte din clasamentul WTA, dar și banii pe care îi câștigase la Openul Luxemburgului și la Buschl. Din cauza acestei suspendări, Strycova nu a putut juca la Australian Open 2013.

De altfel, Strycova a fost una dintre contestatarele Sharapovei atunci când rusoaica a primit un wild card la revenirea în tenis.

„Normal că mi-aș fi dorit și eu wild carduri când am revenit, dar eu nu sunt Sharapova. Pentru ea nu s-a schimbat nimic, poate juca la aceleași turnee ca și mine”, spunea Barbora în aprilie 2017.

Maria Sharapova (2016)

Pe 7 martie 2016, Sharapova susținea o conferință de presă la Los Angeles prin care anunța că a fost depistată pozitiv după participarea la Australian Open. Rusoaica a precizat că nu s-a dopat, ci a luat un medicament pentru a lupta împotriva diabetului zaharat. Acel medicament conținea Meldonium.

Meldoniumul intrase pe lista substanțelor interzise de la 1 ianuarie (cu câteva săptămâni în urma incidentului), iar echipa medicală a Mashei fusese anunțată din timp de această modificare din codul antidoping.

ITF și WADA i-au aplicat rusoaicei o suspendare de doi ani de zile, cele două foruri motivând că este numai responsabilitatea jucătorului să știe ce consumă și să fie la curent cu modificarea listei substanțelor interzise.

Sharapova a primit inițial o suspendare de doi ani de zile, dar aceasta a fost redusă în urma apelului de la TAS la 15 luni. Fosta lideră WTA a revenit pe terenurile de tenis în aprilie 2017 (la Stuttgart), iar primul Grand Slam la care a putut participa a fost US Openul din același an, pe baza unui wild card.

Sursa foto: Anthony Harvey / Shutterstock Editorial / Profimedia

* articol publicat inițial pe Hotnews.ro