Publicat:
03.08.2025, ora 00:21
Actualizat: 03.08.2025, ora 00:55
- Dinamo a câștigat cu 4-3, dar diferența reală a fost mai mare. Alb-roșii s-au eliberat de o obsesie după 10 înfrângeri consecutive și au lansat un tânăr fundaș despre care vom mai vorbi.
Eternul derby este dorința pentru un fotbal mai bun. De niște ani, ardoarea ține loc de calitate, dar ne-am obișnuit și cu asta.
Tot de niște ani, monotonia victoriilor înlănțuite ale FCSB, 10 la număr în campionat, tindea să transforme meciul care a înflăcărat generații și generații de suporteri într-o execuție cu aceeași victimă și același călău.
Nu posesia era problema, ci eficiența
Posesia mingii la pauză, 66% în contul lui Dinamo, 34% FCSB, nu trebuia să șocheze. Dinamo, cu doar 2 puncte din 3 meciuri înaintea derbyului avea o posesie medie de 64%, cea mai mare din campionat. Așadar nu posesia era hiba alb-roșiilor, ci eficiența.
Lipseau ultima pasă și ultimul șut. Schimbarea majoră acum față de primele etape era că Dinamo stătea mai bine la toate capitolele statisticii. Șuturi la și pe poartă, pase utile, dueluri câștigate, mingi recuperate mai multe.
Nikita, ce revelație!
Dincolo de schimbarea de atitudine, care a conținut de data aceasta și luciditate, schimbarea în bine a lui Dinamo a fost posibilă datorită liniștii pe care a adus-o Nikita Stoinov în centrul apărării. Dinamo nu a mai avut demult un de fundaș ale cărui intervenții simple și curate să lase restul echipei să se exprime.
Cu toții am remarcat ziua de excepție a lui Armstrong, pofta de joc a lui Musi, materializată într-un gol și un penalty scos la intervenția lui Cercel, hărnicia lui Cîrjan și siguranța regăsită a lui Gnahore.
Sivis și Opruț nu sunt fundași de bandă cu care să ieși în lume, dar în duel direct cu omologii pe post din tabăra FCSB, Cercel și Radunovic, și-au câștigat meciul. Dar fără Nikita Stoinov cred că povesteam altceva acum.
Nervoși cu nervii și cu lumea
După o scurtă autocritică, Florin Tănase a găsit vinovatul principal pentru înfrângere în arbitrul Horațiu Feșnic. Este probabil și aceasta o explicație pentru felul în care arată campioana în acest început de sezon. Acasă și în preliminarii europene.
Atunci când Bîrligea, un munte de voință de felul lui, are zero realizări și este înlocuit cu Alibec care adaugă încă un zero pe tabelă, când Șut este fantoma nesărată a jucătorului din sezonul trecut, când Radunovic este nervos cu nervii în fața lui Armstrong încă din minutul unu, când Chiri joacă ca Baba și Baba ca Chiri, când toate acestea se întâmplă nu ai cum să bați pe nimeni.
Cei fără fumuri în cap
Dacă fotbalul ar fi matematică și ar funcționa legea tranzitivității, enunțul corect era că dacă Dinamo nu bătea pe FCSB în derby se chema că este o echipă mai slabă și decât Shkendija, și decât Inter D'Escaldes.
Fotbalul este însă o activitate sportivă ai cărei câștigători sunt cei pregătiți mai bine, mai ambițioși și cu mai puține fumuri. De preferat și cu un antrenor, antrenor, care și când greșește este lăsat să își facă treaba. Charalambous este lăsat să mimeze că își face treaba. Uneori o face cu talent și păcălește.
Modestia bate infatuarea
Încă o dată, atenție mare la Stoinov, tânărul de 19 ani cu maturitate de fundaș de 30. Nu a dat pasă de gol, nici nu a înscris și nici nu a scos mingea de pe linia porții.
Dar dacă l-ați observat cu cât calm făcea intercepții și pasa apoi înconjurat de 2 sau 3 adversari, înseamnă că ați înțeles unul dintre motivele pentru care Dinamo a fost pur și simplu mai bună decât FCSB în derby. Inteligența bate mușchii și modestia, infatuarea. 4-3 este un scor mincinos, care premiază formația mai slabă.
