​Cronică de la fața locului: Strigătul leoaicei - Simona Halep, pulsul și victoria "cu inima" contra lui Caroline Garcia

A căzut (și la propriu și la figurat), s-a ridicat și a reluat de fiecare dată lupta ca și când nimic nu ar fi putut să o abată de la drumul ei. Simona Halep a pierdut la primul set (7-6), însă a luptat precum o leoaică care își apără puii cu orice preț. Și i-a apărat: a învins-o pe Caroline Garcia (6-3, 6-4), iar România a trecut din nou în avantaj în fața Franței (2-1). În Kindarena m-am simțit din nou precum la Cluj: ce public minunat avem!

Simona HalepFoto: Adrian Ilincescu/ HotNews.ro

Aici poți urmări desfășurarea LiveText a partidelor de duminică.

Momentul imnurilor, impresionant

Înainte de toate, trebuie să recunosc un lucru: nu m-ar deranja dacă în fiecare zi aș fi să ascult imnul național într-o asemenea atmosferă. Cu siguranța, de fiecare dată aș fi la fel de emoționat. Publicul acesta minunat merită toate laudele. Sigur, tot respectul și pentru francezi, au fost la înălțime din toate punctele de vedere în aceste zile.

Spectatorii, mai gălăgioși ca sâmbătă

Poate a contribuit și noaptea la acest lucru, dar impresia mea este aceeași că lumea este mult mai gălăgioasă astăzi. Pe undeva, e și normal, se vor juca meciurile decisive, iar fiecare încearcă așa cum poate să-și conducă favoritele spre marea finală (ce păcat că trebuie să existe un învins).

Tensiunea, la liber precum wifi-ul

Și începe meciul, iar Caroline este sigură la serviciu. Tensiunea se simte mai bine din primul rând, de la doar câtiva metri distanță de protagoniste. Până și racordajul pare să fie un pic mai tensionat (stai, acum vorbești de tine și vina pe alții?). În timpul unui schimb se aude un "bravo" - greu de dat vina pe una dintre tabere, doar se spune la fel.

Apare și primul moment mai dificil pentru Simona - o simt ușor apăsată de presiunea pe care o tot duce pe umeri de ceva timp în ceea ce privește echipa de FedCup. Iar acest moment se încheie cu bucurie în tabăra albastră - Garcia face break-ul (2-0).

În mod evident, debutul de meci nu este cel la care speram cu toții, dar dacă este cineva care poate să revină și să facă față acestei presiuni aceasta este Simona (3-0 pentru Caroline).

Urmele de pe baseline, elocvente

Încerc să găsesc rapid o explicație pentru ceea ce se întâmplă pe teren, iar mintea îmi prelucrează rapid o imagine - imaginea urmelor de pe baseline. Caroline stă aproape lipită de linia de fund, în timp ce Simona face urme la un metru și ceva în spatele baseline-ului. Franțuzoaica are inițiativa, lovește mingea din urcare, o determină pe Halep să fie în defensivă. Tactica dă roade, iar privind tabela mă doare sufletul: 4-0 pentru Garcia.

Gata încălzirea!

Publicul român a fost mereu inventiv, iar din tribune se aude la 0-4 un "Gata încălzirea!". Tocmai a fost apăsat butonul de F5 din tribune, iar Simona se conformează: face primul break și înlocuiește acel dureros zero de pe cub.

Ce descătușare!

4-1, 15-15. Simona câștigă un raliu intens, cu ultimele forțe. Finalul acestuia o găsește pe jucătoarea noastră strigând precum o leoaică. Reacție imediată în tribune, partea galbenă din Kindarena este efectiv în delir (4-2). Fondul sonor este unul de Sala Polivalentă din Cluj, jucăm oare acasă?

Uneori e bine să taci

Revenirea este una incredibilă și completă, se face 4-4. La 15-0 în favoarea Simonei, unul de-al nostru se găsește să strige aut, mingea este evident în teren. Momentul o încurcă pe Halep, iar aceasta gesticulează dezaprobator spre galeria tricoloră. Nu este însă un gest singular, la puțin timp se aude: "Hai, Simona, vrem în Australia!"...Dacă vrei cu adevărat în Australia, atunci nu o mai deranja, las-o să se concentreze.

Șansă ratată

Simona leagă incredibil 5 game-uri la rând și servește pentru a închide manșa. Este însă un game în care Garcia pune totul pe seama returului și reușește să trimită setul în prelungiri (5-5).

Eva Asderaki-Moor coboară din scaun și arată un aut după un voleu drive al lui Garcia. Îmi vine în minte o prostie: cum să nu fie de-a noastră, doar ne facem concediile la ea acasă (n.r. este grecoaică). Desigur, nicio legătură cu cele întâmplate, autul fiind unul evident.

Unde intri, nene?

6-5, 15-40, două mingi de set pentru Caroline. Furat de peisaj, unul dintre îngrijitori se ridică de la locul lui (din spatele meu, pe trepte) și dă să intre în teren pentru a-l reface. Singura problemă este aceea că Halep a câștigat punctul și a salvat prima minge de set. Unul dintre colegi îl ceartă discret: Ce-i cu tine?

Între timp, pe teren se joacă fără gardă, se împart , iar după ce anulează două mingi de set Simona duce disputa în tiebreak cu un passing superb de backhand.

Tiebreak-ul respectă desfășurarea de până atunci a setului: cele două se tot schimbă la conducere, Simona are o minge de set (la 6-5, nu a fost agresivă la retur), însă până la urmă manșa este trecută în dreptul franțuzoaicei (înainte de mingea decisivă, Simona a alunecat, a căzut, iar apoi a aruncat racheta de nervi).

Altă partitură în debutul setul al doilea

După ce a primit îngrijiri medicale, Simona a reluat lupta ca și când nu s-ar fi întâmplat nimic. A fost hotărâtă, mai puțin vocală, dar mai eficientă: s-a distanțat la 3-0. Roller Coaster-ul a continuat însă la Rouen: atât Simona cât și publicul nostru au dat unele semne de oboseală, iar Garcia atât a așteptat. A fost solidă din spatele serviciului și și-a luat și break-ul înapoi. Dintr-o dată, terenul Simonei a părut mai mare, mai ușor de atacat în el (3-3).

Valurile mexicane

În timp ce Simona primește îngrijiri medicale, în tribune se fac celebrele valuri mexicane. Lumea se bucură de spectacol, iar atmosfera mă face încă o dată să mă cred la Cluj (răsună puternic "România, România!" în Kindarena).

Simona strigă din ce în ce mai tare când lovește mingea, se simte încordarea și în tribune. Halep are în forehand o armă letală, iar break-ul apare deși game-ul părea pierdut la un moment dat (5-3).

Halep are mai multe mingi de set, le irosește, în tribune se aude fiecare oftat. Inevitabilul se produce până la urmă, iar setul îi revine Simonei (6-3). Se joacă deja de fix două ore, iar încleștarea este departe de final.

Pulsul, cât ai pulsul?

Nu se mai respectă niciun plan tactic, se joacă la totul sau nimic. Ies schimburi spectaculoase, intense, care fac cinste tenisului. Spectacolul din tribune întregește un superb pastel.

Fiecare lovitură are o poveste a ei, o emoție aparte. Este o încântare de meci pentru un spectator neutru, care nu are nevoie să-și țină trăirile în frâu și să-și ia constant pulsul. Fără break-uri, deși șanse au fost (3-3), decisivul este o partidă în sine (până și cubul a obosit, au fost câteva zeci de secunde când nu a mai arătat scorul).

Dintr-o dată, publicul francez își aduce aminte că este mai numeros și domină fondul sonor. Pe aceste coordonate, Caroline își găsește mai bine ritmul și pune presiune pe serviciul Simonei (0-30). Halep rezistă eroic, iar eu fără să-mi dau seama îmi scrâșnesc atât de tare dinții încât cred că voi pleca de la Rouen fără nicio plombă. Mă eliberează puțin Simona cu un passing în cross scurt de generic (4-4).

Tot ce îmi doresc în acest moment este ca arbitrul de linie de lângă mine să strige, iar acesta o face puternic: de patru ori la rând (două duble greșeli). Urmează o dreaptă inside-in superbă a Simonei, iar eu mă trezesc urlând ca în peluză (breaaaak, 5-3 pentru Halep).

Se joacă de două ore și 57 de minute, ia Simona are minge de meci...Kindarena "explodează" efectiv, iar România conduce cu 2-1. Racheta numărul unu și-a făcut încă o dată datoria față de țară...

* articol publicat inițial pe Hotnews.ro