Publicat:
22.08.2025, ora 12:56
Actualizat: 22.08.2025, ora 12:57
- Gică Hagi a acordat un interviu pentru France Football la academia de la Ovidiu.
- Despre momentele esențiale ale carierei, marile cluburi, transferul ratat la Napoli, naționala, Mondialul din 1994 și Balonul de Aur, dar și despre prezent.
Gică Hagi a fost mereu un punct mare de interes pentru jurnaliștii străini.
O echipă de la France Football, formată din reporterul Florent Torchut și fotograful Sebastien Boue, a venit la Ovidiu, în centrul sportiv al Farului, pentru un interviu acasă la „Maradona al Carpaților”.
Locul 4 în clasamentul Balonului de Aur în 1994, trofeu cucerit de Hristo Stoichkov.
Hagi, primii pași în familie, în străinătate, la națională: „Nu mai fusesem cu avionul”
La 60 de ani, „Regele” și-a amintit toate momentele importante ale carierei. De la început, de la primii pași în viață.
„Nu eram o familie înstărită, viața era grea pe atunci în România, dar am primit multă dragoste. Poate am avut noroc. Fiind cel mai mic, surorile mele, Sultana și Elena, aveau o responsabilitate: să se asigure că nu mi se întâmplă nimic”, a povestit Gică.
A spus că „am învățat ce înseamnă disciplina” la Farul, cu Iosif Bukossy, a accentuat că „fără Luceafărul, nu am fi avut o națională atât de puternică în anii 1990” și nu a uitat nici de turneul din Franța, din 1979, când avea doar 14 ani: „Era prima dată când părăseam România. Nu mai fusesem niciodată cu avionul”.
I-a mulțumit lui Mircea Lucescu pentru promovarea la națională și pentru Euro 1984.
Mister a avut îndrăzneala să-mi dea șansa de a juca la nivel internațional, la doar 19 ani. Credea că sunt viitorul fotbalului românesc. Gică Hagi, pentru France Football
Cum a văzut Hagi transferul la Real Madrid: „De la comunism la libertate”
Hagi nu a evitat nici clipele mai puțin plăcute, acel 0-4 dur suferit cu Steaua în fața lui Milan, în finala Cupei Campionilor Europeni din 1989:
„Un adversar fantastic. Fără Dumitrescu, unul dintre jucătorii noștri cheie, ne-a făcut praf”.
Dar imediat, punctează France Football, „căderea dictatorului Ceaușescu și a regimului comunist i-au deschis calea spre Vest”.
„Înainte de Revoluție, era interzis să pleci la muncă în străinătate. Trebuia să fii exemplu lucrând pentru țară. Am fost norocos că totul s-a schimbat atunci, altfel n-aș fi putut avea această carieră”, a explicat Hagi.
Real Madrid, prima echipă mare, în 1990. „Bayern și Milan erau în cursă, însă Real a plătit 4 milioane, record pentru clubul merengue la acea vreme”, notează FF.
Doar președintele lui Real, Ramon Mendoza, a venit la București să mă întâlnească și nu am ezitat. Am trecut de la comunism la libertate. Am avut nevoie de șase luni de adaptare pentru a mă remarca printre cei mai buni. Gică Hagi, pentru France Football
Hagi: „Eram pe punctul de a semna cu Napoli, dar Brescia a refuzat oferta”
A amintit și de perioada Brescia (1992-1994), pentru că la mijlocul ei a fost la un pas de alt transfer mare.
„În 1993, eram pe punctul de a semna cu Napoli, care voia să-l înlocuiesc pe Maradona, dar Brescia a refuzat oferta”.
Diego, pe care-l înfruntase la CM 1990, părăsise Napoli în 1992, după ce fusese suspendat din cauza scandalului „cocaina”.
Nu a ajuns la Napoli, ci la Barcelona lui Johan Cruyff, în 1994.
Mi-a zis că mă vrea conducător de joc al Barcei, eram onorat să-l am antrenor. Gică Hagi, pentru France Football
Marele Johan fusese idolul său.
Galatasaray a fost ultimul club, la finalul carierei. De ce a ieșit atât de bine la Istanbul?
„E simplu. Am aplicat tot ce învățasem până atunci, bazându-mă pe experiența și personalitatea mea. Fatih Terim și conducerea au construit o echipă de învingători, reunind cei mai valoroși jucători turci cu străini ca Taffarel, ca Gică Popescu și ca mine”.
Hagi despre „Generația de Aur”: „Simțeam că îi puteam bate pe toți”
A apreciat mult asemănarea cu Maradona. „O onoare. Diego a fost cel mai bun, unic, incomparabil”.
Dar nu l-a mai întâlnit pe teren, pentru că „El Pibe de Oro” a fost suspendat pentru dopaj la World Cup 1994.
Mondialul „tricolorilor”, încheiat în sferturile de finală, după ce eliminaseră Argentina în „optimi” (3-2).
Aveam o echipă foarte puternică în apărare și în linia mediană. Și știam să jucăm perfect contraatacurile, cu Dumitrescu, Răducioiu și cu mine în față. Gică Hagi, pentru France Football
A adăugat: „Aveam acea parte creativă, tehnică, o calitate bună a șutului și viteză. România era grozavă, jucam împreună încă din perioada Luceafărul.
Am ajuns la această Cupă Mondială cu experiența necesară, pregătiți să înfruntăm pe oricine față-n față. Simțeam că îi puteam bate pe toți”.
A explicat și faimosul gol din primul meci, la 3-1 cu Columbia, lobul peste Cordoba.
Am observat că portarul lor era deseori avansat și am exersat șuturile de la distanță cu o săptămână înaintea jocului. Gică Hagi, pentru France Football
De ce nu a luat Hagi Balonul de Aur în 1994: „Asta m-a costat scump”
Știe că înfrângerea la penaltyuri cu Suedia, în „sferturi”, i-a afectat cursa pentru Balonul de Aur, în acel an.
„Până atunci, am fost cel mai bun jucător al Cupei Mondiale, cel mai influent.
Faptul că naționala n-a fost în semifinale m-a costat scump, dar nu am niciun regret.
Să fiu printre cei mai buni decari din istorie, aleși de France Football în 2020, e ceva fenomenal pentru mine”.
Top 5 Balonul de Aur 1994
- 1. Hristo Stoichkov (Bulgaria/Barcelona) - 210 puncte.
- 2. Roberto Baggio (Italia/Juventus) - 136p.
- 3. Paolo Maldini (Italia/Milan) - 109p.
- 4-5. Gheorghe Hagi (România/Brescia+Barcelona) - 68p
- Tomas Brolin (Suedia/Parma) - 68p
Nu s-a ferit nici de sfârșitul în stilul Zidane la națională, eliminat la ultimul meci printre „tricolori”, 0-2 cu Italia, în „sferturile” Euro 2000. Al 10-lea său cartonaș roșu al carierei.
Suntem oameni, putem greși uneori. I s-a întâmplat și lui Zidane… În timpul meciurilor, totul se mișcă foarte repede, e multă presiune și trebuie să încerci să-ți controlezi instinctul. Nu reușești întotdeauna, face parte din fotbal. Gică Hagi, pentru France Football
Ce le cere Hagi marilor cluburi din Liga 1 pentru a ajuta naționala să revină la Mondial
Cum crede că ar putea reveni naționala la Mondial, o calificare așteptată din 1998, când el era încă jucător:
„Mi-aș dori ca cele mai mari trei-patru cluburi din țară să investească din nou în formare, pentru că asta alimentează selecționata.
Toți trebuie să lucrăm în această direcție dacă vrem să ne putem lupta cu alte țări.
La ultimul Campionat European, din Germania, am demonstrat că avem resurse. Să continuăm această muncă pentru ca România să revină la cel mai înalt nivel”.
Hagi și Farul. Înțepătură spre București: „Noi nu beneficiem de ajutor public”
Hagi a vorbit și despre academia sa, despre Farul, despre jocul dorit de el ca antrenor.
„Îmi place ca echipa mea să dea ritmul. Dar, mai mult decât tiki-taka, cheia este ca mintea să facă tic-tac.
Îmi doresc ca jucătorii mei să fie reactivi, să aibă ritm și intensitate.
Beneficiind de infrastructura noastră de top european, le insuflăm excelență, pentru a putea fi mari profesioniști”.
La început, proiectul era doar să creăm un centru de formare. Apoi, cu timpul, am reușit să avem o echipă de seniori și am devenit cel mai bun club din țară. Gică Hagi, despre cele două titluri în Liga 1
A descris sistemul de la Farul, dar a și înțepat anumite echipe rivale:
„Cei mai valoroși jucători ai noștri se transferă constant, de aceea trebuie să reconstruim permanent lotul descoperind și formând fotbaliști noi”.
Noi cumpărăm puțini jucători. Și, spre deosebire de cluburile bucureștene, nu beneficiem de ajutor public. Gică Hagi, pentru France Football
VIDEO. „Mereu am fost vânat”
Denis Alibec, „Lumini și Umbre”, ep. 12. Dialog deschis despre vicii și șanse ratate
Citește și
