Moartea sportivului georgian ridica problema sigurantei la JO de iarna de la Vancouver

Sania este cel mai rapid sport pe gheata, iar concurentii din aceasta editie a Jocurilor Olimpice de iarna din Vancouver se vor intrece la Whistler Sliding Centre, pe cea mai rapida pista din lume. Dar pe ce loc este siguranta in sportul in care cea mai mica greseala poate deveni fatala?

Cu fiecare Olimpiada ce vine, pistele sunt mai rapide, iar sportivii incearca sa doboare noi recorduri. Dar cu ce pret? Nodar Kumaritasvili si-a pierdut viata, vineri, dupa ce in timpul unui antrenament a zburat de pe sanie la 144,88 km/h si s-a izbit de un stalp de otel. Acesta era al doilea accident din ultima saptamana al tanarului sportiv de 21 de ani.

Georgianul, insa, nu a fost singurul cu probleme la antrenament, alti concurenti, unii mult mai experimentati, fiind victimele unor accidente. Printre acestia se numara italianul Armin Zoeggeler, castigatorul probei de sanie de la ultimele doua editii, dar si romanca Violeta Stramaturaru.

In urma tragicului accident de vineri, oficialii au inchis pista si au inceput investigatiile. Antrenamentele sportivilor din proba de sanie s-au anulat, iar riscurile unor accidentari cresc din aceasta cauza. Concurentii se tem ca vor fi "victime sigure" din cauza lipsei de antrenament, ei neputand a se familiariza cu pista pana la inceperea competitiei.

Pe Whistler Sliding Centre, pista considerata cea mai rapida din lume sportivii prind viteza in a doua jumatate a pistei si ating viteza maxima intre curbele 14 si 15. Portiunea dintre curbele 11 si 16 a dat batai de cap multor sportivi, aici avand loc si accidentarile din timpul antrenamentelor. Concurentii spun ca e foarte important sa intre corect in curba 11. In cazul in care intra prea devreme sau prea tarziu in aceasta curba, sportivului ii va fi destul de greu sa alunece asa cum isi doreste in restul curbelor.

Intrebarea care se ridica acum, dupa moartea georgianului este: ce vor face organizatorii pentru a face JO mai sigure? Exista posibilitatea de a "remodela" gheata in anumite portiuni, dar problemele vor fi departe de a fi rezolvate deoarece sportivii nu vor avea destule antrenamente "in picioare" pana la ora competitiei, programata duminica. De asemenea, alte intrebari isi asteapta inca raspunsul: de ce stalpii din apropierea pistei nu au fost echipati cu sisteme de protectie? De ce nu e zidul mai inalt in acea portiune a pistei?

UPDATE 13:45: "In urma anchetei s-a stabilit ca sportivul a intrat tarziu in curba 15 si nu a avut timp sa intre corect in curba a 16-a, a pierdut controlul, iar acest lucru a dus la tragicul accident. Oficialii tehnici ai Federatiei Internationale de Sanie au refacut traseul sportivului si au ajuns la concluzia ca accidentul nu a fost provocat de o defectiune a pistei", se arata in comunicatul oficialilor JO, trimis dupa finalizarea anchetei.

In editiile anterioare ale JO au murit patru sportivi:

Stockholm (1912): Maratonistul portughez Francisco Lazaro (21 de ani) a murit din cauza unei insolatii.

Roma (1960): Ciclistul danez Knut Jensen a murit in timpul cursei dupa ce a cazut si s-a lovit cu capul de asfalt.

Innsbruck (1964): Australianul specialist in coborare Ross Milne (19 ani) si-a pierdut viata dupa ce a intrat intr-un pom, iar britanicul de origine poloneza Kazimierz Kay-Skrzypeski a decedat in timpul unui antrenament la sanie.

* articol publicat inițial pe Hotnews.ro