Publicat:
08.12.2010, ora 15:24
Actualizat: 08.12.2010, ora 20:09
Andreea Raducan, campioana olimpica si multipla campioana mondiala la gimnastica, anunta lansarea cartii autobiografice "Reversul Medaliei". Cartea prezinta viata Andreei pornind de la primii pasi pe barna pana la momentul nefericit in care campioanei i s-a confiscat medalia de aur din pricina unei pastile de raceala si gripa. "Reversul Medaliei" este o carte despre sportul de mare performanta, despre o sportiva care a gasit resursele necesare pentru a merge mai departe dupa nedreptatea de la Sydney.
"Pentru noi Andreea ramane campioana olimpica de la Sydney si credem ca, dincolo de amanuntele pe care le veti descoperi in aceasta carte legate de cele intamplate la Sydney, ramane evident spiritul de invingator al Andreei. Exemplul ei de perseverenta, determinare si curaj. Speranta ca in timp, candva, i se va face dreptate ii da puterea sa mearga mai departe si sa-i priveasca pe cei din jur cu incredere", au declarat antrenorii Andreei, Mariana Bitang si Octavian Bellu.
Andreea dedica aceasta carte tatalui ei, cel care i-a insuflat dorinta de a face sport, devenind astfel sportiva de mare performanta si unul dintre cele mai importante nume din istoria gimnasticii romanesti.
Cei care au sustinut-o atunci sunt invitati acum la lansare si la sesiunea de autografe care va avea loc duminica, 12 decembrie ora 12.00, la libraria Diverta din Mall Bucuresti Vitan. Cartea "Reversul Medaliei", aparuta la Editura Cartile Tango, va putea fi achizitionata incepand cu data de 12 decembrie in reteaua de distributie Diverta, la un pret de 32 RON si, ulterior, in toate retelele de distributie importante din tara.
Fragmente din cartea Andreei Raducan
Episodul Sydney - De la extaz la agonie
"Totul parea ca un vis si mi se parea ca se prabuseste sala pe mine. Le multumeam celor din sala care m-au sustinut, fluturand bratele inspre toate punctele cardinale. A venit apoi si nota - luasem 9.837. Ne-am pozat, ne-am felicitat, apoi au venit Nadia si domnul Tiriac, care ne repetau intr-una: "Felicitari, fetelor!". Doamna Mariana s-a uitat la nota si m-a strans in brate. Am vazut si eu nota si incercam sa vad clasamentul, podiumul. Am aflat in cele din urma: era mai mult decat atat. Tot podiumul era al nostru, pentru ca argintul era al Simonei si bronzul al Mariei. Un podium romanesc integral. Era incredibil ce trairi intense am avut in acele momente! Toti anii aceia de munca de zi cu zi aveau acum foarte mult sens. Antrenorii erau foarte fericiti, era un succes grozav si o performanta care se atinge probabil o data in viata. Cand am ajuns pe podium s-a intonat imnul pentru noi, trei campioane romance care priveau emotionate trei drapele. De data aceasta drapelele erau identice. Visul avea sa tina insa doar trei zile [...]
Eram in fata oglinzii din baie si incercam pentru a treia oara sa-mi imobilizez o suvita rebela, cand a aparut domnul Bellu si apoi a rostit replica aceea care si acum imi ingheata sangele in vene:
Nu intelegeam precis ce aud, parca era un vis urat, parca se clatina totul cu mine. As fi vrut sa nu mai aud, sa-mi astup urechile, si totusi eram curioasa, pentru ca nu pricepeam nimic. Cred ca un sentiment mai greu si mai urat si o stare de deznadejde totala ca atunci nu am mai avut vreodata".
"Era la serviciu in ziua in care mama m-a adus pe lume. Inainte sa porneasca spre maternitate a pus mana pe telefon si a intrebat:
Si-a dorit mult sa fiu baiat si probabil sa devin fotbalist, dar n-a fost sa fie. Pe lume s-a ivit o fata, ce-i drept cu infatisarea si caracterul lui. Si in loc de fotbal a ales gimnastica. Foarte pasionat de sport, el a fost cel care mi-a ales drumul in viata. Stiu ca m-a iubit enorm si ii seman intrutotul. Ii mostenesc pana si orgoliul si determinarea de a face lucrurile cum trebuie.
N-am sa uit niciodata plimbarile cu bicicleta lui rosie. Mi se parea ca eu sunt pilotul, deoarece stateam in fata lui pe scaunelul montat special pentru a ma putea duce peste tot cu el. Uneori ma invingea somnul si cand observa ca prea sunt de acord cu tot ce spune el, desi stia ca nu-mi place, ma apuca de par cu buzele ca sa ma trezesc si nu cumva sa-i alunec din brate.
Nu aveam mai mult de cinci ani, cand, dupa un antrenament, i-am spus ca eu nu mai vreau sa urc pe barna sa fac exercitii, pentru ca imi era teama ca e prea inalta si prea subtire.
Cu toate ca intotdeauna cand imi dadea sfaturi si discuta cu mine parea viteaz si fara trac, era de fapt extrem de sensibil si vulnerabil. Suferea si traia la maximum fiecare moment in care eu concuram.
Sunt oameni care devin parinti si sunt oameni care s-au nascut pentru a deveni parinti. Ii multumesc mamei ca a ales cel mai bun tata pentru noi si lui Dumnezeu ca ei doi s-au intalnit. As fi vrut uneori sa-i pot spune tatei o multime de lucruri, dar intotdeauna simteam ca nu e momentul potrivit si ca atunci cand imi voi incheia cariera de gimnasta voi avea timp sa-i povestesc absolut tot. N-am apucat s-o fac, nu am avut suficient timp de petrecut impreuna, pentru ca soarta ne-a despartit nefiresc de repede.
Mi-as fi dorit sa fi putut citi aceasta carte si sa vada ca am inteles mai bine decat si-a imaginat toate lucrurile pe care mi le-a spus. Ne-am promis unul altuia multe, din pacate nu le-am respectat si nici nu le-am indeplinit pe toate... Se spune ca o fata cauta in viitorul sot multe dintre calitatile pe care le-a avut tatal ei. Eu imi doresc ca tatal copiilor mei sa fie ca el. De fapt stiu ca asa va fi!"
Despre Andreea Raducan
Campioana mondiala si olimpica, detinatoare a peste 20 de medalii, s-a nascut la 30 septembrie 1983 la Barlad, in judetul Vaslui. Primul contact cu sportul care a consacrat-o a fost la varsta de patru ani si jumatate in orasul natal. Debutul international a fost facut la varsta de 15 ani, odata cu participarea la Campionatele Europene de Juniori de la Sankt Petersburg, Rusia, unde Andreea Raducan a obtinut doua medalii de argint si una de bronz, iar in finala de individual compus s-a clasat pe locul patru. Totodata, Andreea Raducan a facut parte din echipa de gimnastica a Romaniei la Jocurile Olimpice de la Sydney din 2000, an in care a castigat medalia de aur pe echipe si argint la sarituri. Medalia de aur cucerita in finala de individual compus i-a fost retrasa dupa trei zile din cauza unei pastile pentru raceala si gripa. In prezent lucreaza tot in domeniul sportului, la Fundatia Olimpica Romana, fiind implicata in acelasi timp in diferite proiecte de televiziune, ca de exemplu comentarea competitiilor de gimnastica pentru Eurosport. Pentru mai multe informatii accesati www.andreearaducan.ro
* articol publicat inițial pe Hotnews.ro
