Silviu Tudor Samuilă Nu mai este vina lui Mircea Sandu

• Cătălin Tolontan se întreabă ce va face Răzvan Burleanu și ce concepție are conducerea FRF despre națională? Îmi permit să îi răspund eu. Nu va face nimic și nici nu are vreo concepție. 

Adaugă GOLAZO.ro la favorite

Aș începe de la o frază pe care el a folosit-o. „Despre Sandu se pot spune multe, dar...”. Când orice ziarist cu vechime scrie ceva de bine despre fostul președinte FRF, fraza trebuie obligatoriu să înceapă cum a construit-o Cătălin.

După ani de zile de războaie cu Sandu, nu ne vine parcă să îl lăudăm pur și simplu, trebuie să aducem aminte că aprecierile sunt pentru unul cu trecut încărcat.

Răzvan Burleanu, un workaholic abil

Burleanu a profitat din plin de imaginea groaznică a lui Sandu și s-a poziționat drept restauratorul integrității FRF și reformatorul fotbalului românesc. Prima i-a ieșit. Parțial.

Cu a doua însă a eșuat lamentabil pentru că 12 ani mai târziu, sportul pe care tânărul de 29 de ani promitea să îl scoată din mizerie în martie 2014, e mai jos ca oricând. Și deja nu mai este vina lui Mircea Sandu, ci a administrației Burleanu.

Parafrazându-l pe Tolontan scriu și eu că despre actualul președinte FRF se pot spune multe, nu însă și că nu a muncit. E un workaholic abil, a cărui principală calitate a fost atragerea de bani în FRF, iar pentru unii asta este suficient.

E manager, a convins nenumărați parteneri comerciali să i se alăture, a umplut conturile instituției pe care o conduce, deci și-a făcut treaba. Iar dovada cea mai bună că aceasta este perspectiva dominantă, o reprezintă ascensiunea fulminantă pe care a avut-o în ierarhiile FIFA și UEFA.

Pentru cei de acolo cantitatea este importantă. Câte proiecte ai lansat, a crescut numărul practicanților de fotbal, federația ta este stabilă financiar? Inițiative gen cartonașul negru, ori obligarea cluburilor de Superliga de a susține financiar fotbalul feminin se punctează bine în lumea lui Infantino, Ceferin și Burleanu.

Doar că președintele FRF se confruntă cu aceeași problemă pe care o are și Istvan Kovacs, afară are o imagine foarte bună, dar aici în țară nu poate păcăli pe nimeni. Adică pe nimeni fără drept de vot, că pe cei cu drept de vot mai întâi i-a îmblânzit, când cu alegerile din 2018, iar ulterior s-a jucat cu ei. Nu i-a păcălit, doar i-a pus cu botul pe labe, dovadă că nimeni nu rostește numele Burleanu când naționala se face de o rușine istorică.

România n-a produs nici măcar un fotbalist mare în mandatul său

Pe românii dezinteresați îi preocupă însă, mai mult decât pe cei de la UEFA sau FIFA, ce finalitate au proiectele lui Burleanu, nu numărul lor.

De exemplu, ce a câștigat fotbalul românesc de pe urma regulii U21? A devenit mai bun? Dar regula 5+6? Oare zecile de inițiative destinate copiilor și juniorilor, precum ”Transformă ulița în stadion”, ”Cupa satelor”, ”Liga Elitelor” au avut rezultatul scontat? A fost benefică scoaterea clasamentelor în competițiile celor mai mici fotbaliști? Sunt mult mai bune academiile de fotbal din România de când s-a introdus clasificarea lor? 

Sunt doisprezece ani de când Burleanu conduce FRF iar România nu a oferit în acest interval de timp nici măcar un fotbalist de mare nivel fotbalului mondial. Între timp maghiarii l-au scos pe Szoboszlai, georgienii pe Kvaratskhelia, ucrainenii îl au pe Zabarnyi la PSG după ce s-au lăudat cu Zinchenko la City și Arsenal, pe bosniacul Alajbegovic l-am văzut aseară, slovenul Sesko e la United, nordul Europei geme de staruri, de la Haaland la Isak ori Hojlund, de sârbi și croați nu cred că are sens să mai povestim.

Iar când pe Hagi îl apucă nebunia să îi lase în afara lotului pe cei 3-4 fotbaliști care joacă la un nivel cât de cât bun, România arată precum San Marino. Și atunci apare întrebarea, ce nu a făcut bine Burleanu? De ce loturile de juniori sunt tot mai pline de fotbaliști români fie născuți, fie crescuți în Italia sau Spania?

De ce nu luăm exemplul Angliei?

Nu ar fi mai logic ca toate proiectele alea cu care nu contenește să se mai laude șeful FRF, să dea la un moment dat roade iar naționalele mici să duduie de juniori crescuți în spațiul păstorit de R.B.? E vorba de antrenori slabi, de copii care sunt împinși în față de pilele părinților, se dau șpăgi, a ajuns prea scump acest sport în România?

Anglia și-a reformat fotbalul în 2008 prin ”The Skills Programme”, o inițiativă a FA care viza copiii cu vârste cuprinse între 5 și 11 ani cărora urma să le pună la dispoziție antrenamente gratuite, furnizate de antrenori specializați. Primul pas a fost să adune 55 dintre cei mai buni tehnicieni de grassroots, să îi școlească timp de trei luni la sediul federației lor (oferindu-le metodologie, lecții de psiholgie etc.) pentru ca apoi să îi trimită prin școlile primare din Anglia.

Acolo, antrenorii se alăturau profesorilor la orele de sport și organizau mini antrenamente de fotbal, cu exerciții dinamice, adaptate valorii fiecărui copil, multe dintre ele inspirate din jocurile pe calculator, pentru a le face mai atractive pentru cei mici. Pe timpul verii, curțile școlilor au fost transformate în terenuri de antrenament într-un parteneriat cu Ministerul Învățământului de Anglia.

În loc să stea cu ochii în televizoare sau telefoane, copilul făcea mișcare, iar părintele nu trebuia să scoată nicio liră din buzunar. Saka, Bellingham, Gordon și alții din generația asta extrem de talentată, au fost beneficiarii acestui program care a avut o durată de zece ani și care a fost sponsorizat de două concerne gigantice. Oare nu acesta ar fi un exemplu de urmat? 

Burleanu îl folosește pe Hagi drept paratrăsnet

Cât despre vreo viziune la echipa națională, cum cere Tolo, nu poate fi vorba când într-un interval de trei ani tu treci de la un selecționer de 46 de ani, la unul de 79 de ani și apoi la altul de 61 de ani. Când naționala ta are rezultate cu un fotbal pragmatic, implementat de un tip dinamic și instalezi după el o mare personalitate ca Mircea Lucescu, care însă nu mai avea nici nervul, nici energia din tinerețe și care insista că România trebuie să aibă posesie în condițiile în care 95% dintre fotbaliștii convocați îți vin de la echipe mici.

Ați auzit vreo frază critică din partea lui Burleanu în momentul în care România lui Lucescu a început să înregistreze rezultate tot mai proaste? Nu veți auzi nici acum, pentru că președintelui FRF îi convine să aibă o mare personalitate la conducerea națională. O folosește drept paratrăsnet.