Publicat:
05.09.2018, ora 19:17
Actualizat: 26.05.2024, ora 23:03
Noul ministru francez al Sporturilor, Roxana Maracineanu, născută în România, preia portofoliul într-un context delicat și moștenește mai multe dosare sensibile: o bază de selecție îngrijorătoare, o mișcare sportivă care revendică mijloace financiare, dar un buget în scădere, scrie AFP.
"Principala sa provocare va fi menținerea unui adevărat minister al Sporturilor și salvgardarea misiunilor și a mijloacelor sale", a rezumat Marie-Georges Buffet, care a fost ministru al Sporturilor în 1998, în momentul în care Roxana Maracineanu devenea prima femeie din Franța campionă mondială la natație.
Deputata comunistă de Seine-Saint-Denis, foarte respectată în lumea sportului, subliniază paradoxul actual: "există ambiții foarte mari pentru Franța", cu JO Paris 2024 sau Cupa mondială la rugby în 2023, "dar ministerul este slăbit, cu un buget ridicol de mic".
Născută în România și ajunsă în Franța la vârsta de 9 ani împreună cu părinții săi care fugiseră de regimul lui Ceaușescu, Roxana Maracineanu a fost în perioada 2010-2015 membră în consiliul regional al Ile de France, în grupul socialist.
Însărcinată în această vară de premier cu o misiune de predare a înotului, ajunge în guvern într-un moment delicat: pe de o parte, predecesoara sa Laura Flessel îi lasă total deschis dosarul privind reformarea modelului sportiv francez; pe de altă parte, bugetul său se anunță în scădere.
Potrivit L'Equipe, bugetul Sporturilor, deja în scădere în legea Finanțelor 2018, va scădea din nou de la 480 la 450 milioane de euro.
"În tot ce am făcut până acum, credința mea a fost să fac ce e mai bun cu mijloacele pe care le am", le-a răspuns noul ministru ziariștilor, la ceremonia de predare-primire a mandatului.
Bugetul ministerului este mic în comparație cu greutatea economică a sectorului, evaluat la circa 40 de miliarde de euro dacă se adaugă cheltuielile gospodăriilor, ale colectivităților și ale companiilor.
În acest context, ministerul stabilește teoretic politica în materie de sport de performanță și de amatori, prin intermediul subvențiilor pe care le acordă direct federațiilor sportive - circa 80 de milioane anual - sau prin brațul său financiar, Centrul național pentru dezvoltarea sportului (CNDS).
Dar creditele CNDS au fost reduse la jumătate în acest an, de la 260 la 130 milioane de euro, provocând nemulțumirea federațiilor și micilor cluburi.
Ar urma o adevărată refacere a modelului, prin crearea unei Agenții naționale pentru sport, promisă în 2019, care va coordona și finanța sportul de performanță, preluând în parte bugetul ministerului.
Această schemă ar urma să pună capăt tutelei teoretice a statului, înlocuită de o guvernanță comună a reprezentanților mișcării sportive și ai comunităților teritoriale.
Această reformă își propune să facă sistemul mai eficient până șa JO din 2024, în condițiile în care Franța stagnează în jurul locului 7 la Jocurile Olimpice de vară de mai multe ediții.
La rândul său, statul urmează să se concentreze pe "misiunile esențiale de coordonare, reglementare și control", după cum arăta mandatul încredințat de premierul Edouard Philippe lui Laura Flessel.
Dacă CNOSF aplaudă demersul, care îi va conferi un rol mai important, unii se tem de complexitatea acestei noi guvernanțe. Roxana Maracineanu va trebui astfel să asigure federațiile mici și medii, sceptice și doritoare să nu piardă susținerea statului, în disciplinele mai fragile precum luptă, scrimă sau chiar natație.
* articol publicat inițial pe Hotnews.ro
