Publicat:
08.08.2013, ora 15:53
Actualizat: 08.08.2013, ora 22:29
Curtea de Apel Bucuresti a respins toate probele cerute in dosarul transferurilor de jucatori, nu i-a ascultat temeinic pe cei opt oameni de fotbal acuzati si a dispus condamnarea pe probe in baza carora fusesera anterior achitati, arata instanta suprema in motivarea decizie de rejudecare a cauzei, transmite Mediafax.
Magistratii Înaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) au decis, în 20 mai, sa trimita dosarul transferurilor de jucatori pentru rejudecare la Curtea de Apel Bucuresti, instanta care în noiembrie 2012 a dispus pedepse între trei si opt ani de închisoare cu executare sau cu suspendare pentru Gheorghe Popescu, Gheorghe Copos, Mihai Stoica, Cristian Borcea, Ioan Becali, Victor Becali, Jean Padureanu si Gheorghe Netoiu, acuzati de înselaciune.
Judecatoarele Corina Jîjîie si Lucia Rog au admis recursurile facute de cei opt oameni de fotbal si au desfiintat "în totalitate" decizia prin care acestia au fost condamnati de Curtea de Apel Bucuresti (CAB). Al treilea judecator din completul de la instanta suprema care a judecat dosarul transferurilor, Lavinia Lefterache, a hotarât ca "actiunile penale din prezenta cauza si vinovatia se evalueaza distinct pentru fiecare din inculpati" si a apreciat, în opinie separata, ca trebuie admise recursul DNA cu privire la Jean Padureanu si Gheorghe Popescu si recursurile lui Gheorghe Popescu si Jean Padureanu. Judecatoarea Lefterache a opinat în favoarea casarii sentintei Curtii de Apel Bucuresti cu privire la cei doi si pronuntarii unei solutii de încetare a procesului penal împotriva acestora, ca urmare a acoperirii integrale a prejudiciului.
Instanta suprema a dat, joi, publicitatii motivarea deciziei de rejudecare a dosarului transferurilor de jucatori, cei doi judecatori care au avut opinia majoritara aratând ca instanta de apel a gresit atunci când a dispus desfiintarea deciziei de achitare stabilita de Tribunalul Bucuresti si a dispus condamnarea celor opt oameni din fotbalul românesc în baza acelorasi probe prin prisma carora s-au dictat si achitarile din acest caz.
Un alt argument al celor doi judecatori este acela ca instanta de apel nu i-a ascultat temeinic pe cei opt inculpati, ci doar a notat ca acestia îsi mentin declaratiile date la Directia Nationala Anticoruptie si la Tribunalul Bucuresti. Magistratii au aratat ca, indiferent de spusele inculpatilor, Curtea de Apel trebuia sa le ia o declaratie completa, în contextul în care acestia fusesera achitati anterior.
Judecatorii au mai notat, în motivare, ca din actele dosarului se retine ca Tribunalul Bucuresti, facând o analiza a materialului probator, a apreciat ca niciuna din acuzatiile aduse celor opt oameni de fotbal nu se confirma, iar faptele pentru care acestia au fost trimisi în judecata nu exista, dispunând achitarea.
"Curtea de apel, stabilind o situatie de fapt total opusa celei retinute de tribunal, dar concordanta cu cea expusa în rechizitoriu, a concluzionat ca faptele pentru care inculpatii au fost trimisi în judecata exista si întrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de înselaciune cu consecinte deosebit de grave, evaziune fiscala si spalare de bani, si, pe cale de consecinta, a desfiintat în totalitate sentinta instantei de fond si a dispus condamnarea tuturor inculpatilor si obligarea lor la plata despagubirilor civile, respectiv confiscarea speciala a sumelor de bani obtinute, în situatiile în care nu a existat o constituire de parte civila", au scris cei doi judecatori din complet care au dispus rejudecarea dosarului.
Verificând modul în care s-a desfasurat cercetarea judecatoreasca care a condus la pronuntarea unei solutii de condamnare, judecatorii ICCJ au constatat ca, la primul termen de judecata, din 5 septembrie 2012, cauza a fost amânata pentru a se acorda posibilitatea inculpatilor sa îsi angajeze aparator. La urmatorul termen, din 3 octombrie 2012, Curtea de Apel Bucuresti a respins cererile lui Padureanu, Copos, Popescu, loan si Victor Becali de administrare de probe, respectiv de efectuare a unei expertize financiar contabile, precum si cererea de ascultare a martorilor loan Horoba, Dorin Stoian, Lucian Sânmartean, Ionel Ganea si Versluis Johan, ca neutile solutionarii cauzei. Instanta a consemnat în încheiere ca Popescu, Copos, Borcea, Padureanu, Ioan si Victor Becali au aratat ca îsi mentin declaratiile date în cauza si ca se considera nevinovati. Totodata, din oficiu a pusa în discutie schimbarea încadrarii juridice a faptelor pentru Copos si Padureanu, iar la cererea apararii instanta a dispus amânarea cauzei pentru 26 octombrie 2012. La acest ultim termen de judecata a fost prezent si Gheorghe Netoiu, care a aratat ca "îsi mentine depozitiile anteriore si nu are alte completari de facut", dupa care a constatat cauza în stare de judecata si a acordat cuvântul în dezbaterea apelurilor.
Magistratii instantei supreme au apreciat ca, "în pofida caracterului devolutiv integral al caii de atac, prevazut de dispozitiile art. 371 alin. 2 C.proc.pen., si, desi era obligata sa procedeze la audierea inculpatilor achitati, Curtea s-a limitat în mod total nejustificat în a consemna în încheiere pozitia procesuala a acestora, dupa care, fara a administra nicio alta proba, respingând toate cererile formulate în acest sens de catre aparare, cu exceptia înscrisurilor în circumstantiere, a constatat vinovatia inculpatilor, statuând asupra unor aspecte cu profund caracter faptic, printr-o alta interpretare a probatoriului administrat în cursul urmaririi penale si cercetarii judecatoresti".
"În primul rând, în cauza s-au încalcat dispozitiile art. 378 alin. 11 C.proc.pen. potrivit carora, cu ocazia judecarii apelului, instanta este obligata sa procedeze la ascultarea inculpatului prezent, potrivit dispozitiilor cuprinse în partea speciala Titul II. Capitolul II, atunci când nu a fost ascultat la instanta de fond, precum si atunci când instanta de fond nu a pronuntat împotriva inculpatului o hotarâre de condamnare", au mai scris judecatorii instantei supreme.
Instanta a mentionat ca textul a fost introdus ca urmare a condamnarilor României la CEDO, instanta europeana statuând ca atunci când o instanta sesizata cu solutionarea unei cauze în fapt si în drept, este învestita sa analizeze în ansamblul ei problema vinovatiei sau nevinovatiei, aceasta nu poate, din motive de echitate a procedurii, sa decida asupra acestor probleme fara aprecierea directa a marturiilor prezentate personal de inculpatul care sustine ca nu a comis fapta considerata infractiune.
"Or, aprecierea directa a marturiilor celor acuzati nu se poate realiza doar din simpla afirmatie a mentinerii declaratiilor anterioare si a faptului ca sunt nevinovati, o atare modalitate formala de ascultare nesatisfacând exigentele art. 378 alin. I1 C.proc.pen. si art. 6 par. 1 din C.E.D.O., instanta de apel fiind obligata sa îi audieze detaliat, potrivit procedurii prevazute dc ait. 323 si 324 C.proc.pen. (la care chiar dispozitiile art. 378 alin. 1 fac trimitere), întrucât aceasta pozitie procesuala nu echivaleaza cu exercitarea dreptului la tacere", au mai scris judecatorii ICCJ în motivare.
Magistratii au precizat ca instanta de apel si-a fundamentat decizia pe o noua interpretare data probatoriului, inclusiv declaratiilor martorilor, inculpatii fiind gasiti vinovati pe baza acelorasi probe care au condus la pronuntarea, de catre prima instanta, a unei solutii de achitare.
"Ca atare, sub aspectul analizat se constata întemeiate criticile formulate, decizia recurata fundamentându-se pe acelasi probe ce au determinat tribunalul sa dispuna achitarea inculpatilor întrucât faptele nu exista si pe depozitiile unor martori care nu au fost niciodata ascultati în conditii de contradictorialitate, Curtea de apel ignorând obligatiile ce revin instantei de control judiciar atunci când devolueaza cauza în fapt si în drept, mai ales când controlul vizeaza o solutie de achitare", au mai notat cei doi judecatori.
Magistratii au atras atentia ca nici procurorii nu au avut un rol activ în judecarea apelurilor, acestia aratând ca Ministerul Public nu a propus administrarea niciunei probe, opunându-se celor solicitate în aparare de catre inculpati, cu motivarea ca acestea ar fi inadmisibile întrucât tind la dovedirea nevinovatiei deja stabilita de catre instanta de fond.
De asemenea, procurorii nu au intervenit atunci când instanta s-a limitat în a consemna ca inculpatii îsi mentin declaratiile anterioare si nu a adresat niciun fel de întrebari acestora, "rezumându-se la a sustine motivele de apel, desi, din multiplele condamnari obtinute de catre România sub aspectul încalcarii dispozitiilor articolului 6 paragraful 1 si 3 litera d din Conventie (CEDO) prin reaprecierea probelor de catre instantele de control judiciar fara administrarea lor nemijlocita, era evident ca o atare procedura nu are caracter echitabil", se mai arata în motivare.
Dupa motivarea deciziei instantei supreme, dosarul a fost retrimis la Curtea de Apel Bucuresti, care trebuie sa rejudece în limitele exprimate de cei doi judecatori care au format decizia majoritara.
Curtea de Apel Bucuresti a înregistrat dosarul pentru rejudecare în 2 august si a stabilit primul termen de judecata în 11 septembrie.
Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie i-au trimis în judecata pe cei opt oameni de fotbal în 2 octombrie 2008, în legatura cu efectuarea de tranzactii ilegale la transferurile unor fotbalisti catre cluburi din strainatate, ceea ce ar fi produs un prejudiciu total de aproape 1,5 milioane de dolari în dauna statului si de peste 10 milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal.
În rechizitoriul DNA sunt prezentate 12 transferuri ale unor fotbalisti români efectuate de la cluburile Dinamo Bucuresti, Rapid Bucuresti, Gloria Bistrita si Otelul Galati catre cluburi din strainatate, în perioada 1999-2005.
Este vorba despre transferurile jucatorilor Cristian Dulca - realizat în ianuarie 1999, de la clubul de fotbal Rapid Bucuresti la clubul sud-coreean Pohang Steelers, Iulian Arhire - de la clubul Otelul Galati la Pohang Steelers, realizat în martie 1999, Cosmin Contra - de la Dinamo la Deportivo Alaves, realizat în iunie 1999, Ionel Ganea - de la clubul de fotbal Gloria Bistrita la VfB. Stuttgart, din iulie 1999, Paul Codrea - de la Dinamo Bucuresti (împrumutat la FC Arges Dacia Pitesti) la Genoa Cricket and Spa din Italia, realizat în ianuarie 2001, Florin Cernat - din februarie 2001, de la Dinamo Bucuresti la Dinamo Kiev din Ucraina, Bogdan Mara - din iulie 2001, de la Dinamo Bucuresti la Deportivo Alaves, Nicolae Mitea - din august 2003, de la Dinamo la Ajax Amsterdam, Lucian Sânmartean - din august 2003, de la Gloria Bistrita la Panathinaikos Atena, Florin Bratu - din septembrie 2003, de la Rapid Bucuresti la Galatasaray Istanbul, Dan Alexa - de la Dinamo Bucuresti la Guoan Beijing, în Republica Populara Chineza, realizat în luna iunie 2004 si Adrian Mihalcea - din iulie 2005, de la Dinamo Bucuresti, la Chunnam Dragons din Coreea de Sud, informeaza Mediafax.
* articol publicat inițial pe Hotnews.ro
