Ce spune Comitetul Olimpic şi Sportiv Român despre acuzațiile privind legalitatea constituirii sale

Comitetul Olimpic şi Sportiv Român (COSR) a respins, printr-un comunicat dat publicităţii sâmbătă, acuzaţiile cu privire la legalitatea constituirii sale, menţionând că speculaţiile care circulă în spaţiul online sunt lipsite de temei, transmite News.ro.

HotNews.roFoto: Hotnews

Cum se apără COSR

“În legătură cu articolul publicat pe site-ul www.sindicatmts.ro, în care se cere constatarea nulităţii unui act juridic privind înfiinţarea şi funcţionarea Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, s-au creat confuzii care au dat naştere la speculaţii în mass-media, cum că Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS) şi Sindicatul Naţional Sport şi Tineret (SNST) ar fi cerut în instanţă lichidarea COSR.

Atât MTS, cât şi SNST, au dezminţit acest lucru printr-o revenire la materialul iniţial. Comitetul Olimpic şi Sportiv Român precizează că există o acţiune în instanţă îndreptată împotriva sa, dar în nume propriu, iniţiată de Ştefan Popescu, preşedintele Federaţiei Române de Pescuit Sportiv, care a contestat constituirea legală a COSR.

Comitetul Olimpic şi Sportiv Român respectă dreptul la libera opine, dar precizează că toate acuzaţiile sunt nefondate. Comitetul Olimpic şi Sportiv Român a fost constituit legal, modificările/completările statutului forului olimpic, intervenite de-a lungul timpului, fiind validate de instanţele de judecată. Afirmăm, fără nicio reţinere, că opiniile şi speculaţiile care circulă în spaţiul on-line sunt lipsite de temei”, se arată în comunicatul COSR.

Vineri, pe site-ul sindicatmts.ro a apărut informaţia că s-a cerut în instanţă lichidarea COSR.

• “Este inadmisibil ce se întâmplă sub umbrela Ministerului Tineretului şi Sportului! Olimpismul Românesc a funcţionat ani de zile în ilegalitate? Cererea de lichidare a Comitetului Olimpic şi Sportiv Român este o acţiune serioasă, fundamentată şi documentată. Pe portalul Tribunalului Bucureşti a apărut dosarul nr. 21636/3/2020, prin care se cere constatarea nulităţii unui act juridic privind înfiinţarea şi funcţionarea COSR.

• Despre ce este vorba? Aşa cum am aflat, s-a cerut lichidarea COSR plecând de la faptul că acesta nu are Act constitutiv. Din actele depuse la dosar, reiese că acest document, obligatoriu sub sancţiunea nulităţii absolute, nu există; avocaţii apărării au depus la dosar documente din anul 1990.

• S-a cerut instanţei să constate lipsa Actului constitutiv al COSR şi constatarea nulităţii absolute a acestuia, dat fiind lipsa Actului constitutiv, raportat la prevederile art. 6 din OG 26/2000 şi a art. 196 – 198 Cod civil.

• Lichidarea unei persoane juridice pe caz de nulitate absolută este reglementată de art. 196 Cod Civil şi se bazează pe lipsa Actului constitutiv şi a altor elemente cuprinse în art. 6 din OG 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii.

• Stadiul procesului civil este în faza depunerii întâmpinării şi a răspunsului dat de reclamant la întâmpinarea formulată în apărarea sa de către COSR. Interesant este că dosarul înregistrat la data de 25.08.2020 a primit termen pentru 27.01.2021, dar înainte de prima înfăţişare a fost amânat pentru data de 09.02.2021.

• Un alt aspect ce trebuie lămurit este faptul că deşi lista nominală a membrilor Adunării Generale a COSR cuprinde 126 de membri, din documentele existente la Judecătoria sectorului 1 reiese că federaţiile olimpice nu sunt înregistrate ca membri ai Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, în Registrul de evidenţă a asociaţiilor figurează numai federaţiile neolimpice! Având în vedere că nu există la dosar o Hotărâre a Adunării Generale care să îi admită ca membri ar înseamna că au votat în AG fără a avea dreptul.

• Comitetul Olimpic Român trebuia să obţină mai întâi personalitate juridică, pentru a fi continuatorul Comitetului Naţional Olimpic, după desfiinţarea Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport şi înlocuirea acestuia cu Ministerul Sportului în 1990. Aşadar, Comitetul Olimpic Român trebuia să urmeze calea prevăzută de Lege pentru a dobândi personalitate juridică ca persoană juridică de drept privat, care, aşa cum reiese din documentele depuse la dosar, nu a fost respectată.

• În susţinerea celor de mai sus este însăşi Adeverinţa eliberată de Ministerul Tineretului şi Sportului din care rezultă că respectiva entitate (care în realitate era o secţie a Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport) avea alocate sume prin bugetul anual al ministerului şi nu era o persoană juridică de sine stătătoare. Prin urmare, capitalul social iniţial nu este un aport al asociaţilor, ci o sumă care provine de la o autoritate publică.

• Sunt multe lucruri neclare în actele de înfiinţare ale COSR, lipsesc de asemenea documente obligatorii privind înregistrarea ca asociaţie, cum ar fi Actul constitutiv sau Procesul verbal al Adunării constitutive, Procesul verbal depus ca probă fiind evident unul care nu îndeplineşte aceste condiţii, întrucît din conţinutul său reiese că a fost obiectul unei adunări extraordinare cu un singur punct pe ordinea de zi: Alegerea organelor de conducere.

• Un alt document care lipseşte este Avizul obligatoriu al Ministerului Sportului, simpla viză aplicată pe o cerere prin care se solicita acest aviz nefiind un act în sine, cerut expres de lege. Diferenţa dintre Viză şi Aviz fiind una de fond, nu de formă.

• Din datele depuse la dosar, nu reiese de nicăieri faptul că COR s-ar fi reorganizat ca structură sportivă în termenul prevăzut de art. 94, drept pentru care este decăzut din drepturi, termenul de reorganizare fiind limitat în timp.

• În concluzie s-a cerut instanţei să constate lipsa Actului constitutiv al COSR şi, având în vedere că nu s-a făcut dovada înscrierii persoanei juridice în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor de pe lângă Grefa Tribunalului Bucureşti, să decidă lichidarea acestuia şi să desemneze lichidatorii Comitetului Olimpic şi Sportiv Român.

Vom reveni cu amănunte, pe durata derulării procesului civil”, se arăta pe site-ul Sindicatului Naţional Sport şi Tineret.

Ulterior, SNST a revenit cu precizări:

“În urma articolului anterior, având în vedere faptul că au existat unele neconcordanţe între informaţia noastră şi modul în care a fost prezentat în mass media, facem următoarele precizări:

Cererea înregistrată la Tribunalul Municipiului Bucureşti nu este formulată de către Ministerul Tineretului şi Sportului împotriva Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, aşa cum eronat au distribuit unele ziare.

SNST nu are calitate procesuală în această acţiune,

Organizaţia noastră a prezentat informaţia şi documentele publice în mod echidistant, fără a se poziţiona de o parte sau de alta a acţiunii.

Sindicatul Naţional Sport şi Tineret rămâne organizaţia care apără drepturile celor din Sport şi Tineret. Fără a avea alte interese, rămânem dedicaţi obiectivelor noastre, avem în prim plan reconsiderarea statutului socio–profesional al salariaţilor din domeniile Sport si Tineret prin recâştigarea recunoaşterii morale în concordanţă cu importanţa socială şi legală a activităţii desfăşurate.

De asemenea, alături de acţiunile prin care urmărim apărarea drepturilor prevăzute în legislaţia naţională, în pactele, tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte, precum şi a drepturilor prevăzute în contractele colective şi individuale de muncă, susţinem reforma şi cresterea calitativă a activităţii în domeniile Sport şi Tineret şi ne implicăm prin formularea de amendamente, participarea la dezbaterea proiectelor de legi, regulamente, metodologii şi alte acte normative care vizează domeniile noastre de activitate, relaţiile de muncă, domeniul social şi sindical.

Cu toţii ne dorim ca sportivii români să obţină rezultate de excepţie la cel mai înalt nivel şi implicit activitatea Comitetului Olimpic şi Sportiv Român să fie tot mai performantă. SNST a solicitat o întrevedere conducerii COSR la care am găsit deschidere şi interes pentru dialog, întâlnirea va avea loc marţi, 12.01.2021, la sediul din Bucureşti, B-dul Mărăşti nr. 20 A”.

* articol publicat inițial pe Hotnews.ro