- Derby din Giulești s-a încheiat 1-1 după un meci în care Craiova și Rapid au jucat pe rând și s-au încontrat cu adevărat doar ultimele 20 de minute.
După standardul primei noastre ligi a fost o partidă de nivel bun. Cât valorează asta când ieșim dincolo de granițe, s-a văzut. Încă o dată, Aioani a greșit grav. Este clar, Rapidului îi trebuie un portar!
Când revine în campionat, Craiova își reia aerul seniorial. Mai greu este cu alde Ararat și Levski Sofia. După ratarea grupelor Europa League oamenii au înghțit în sec, apoi au sorbit din partea plină a paharului. Și au privit cu mare satisfacție intrarea în grupele Conference League.
Satisfăcută ca după o performanță de calificarea prin înfrângerea de la Erevan, echipa antrenată de Felipe Coelho s-a prezentat cu un tonus bun la meciul din Giulești. Ce ați fi vrut, să intre băieții în depresie?
Gazde bune, invitați răi
Rapidiștii au vrut să arate că sunt gazde bune și i-au lăsat pe cei din Bănie să facă aproape orice își doreau timp de o repriză. Dacă a fost o tactică impusă de Pancu, a fost greșită.
Dacă antrenorul suspendat aflat în tribună nu a avut niciun amestec în pasivitatea elevilor lui, înseamnă că aceștia joacă de capul lor. Ceea ce, cunoscându-l pe Pancu, e greu de închipuit. Și atunci? De ce acest joc la așteptare? Pe cine să păcălești?
Ce o fi zis Gică?
Golul de 1-0 al lui Stevanovic este trei sferturi opera lui Aioani, care țopăind înaintea loviturii de cap a acestuia nu a mai avut putere să ajungă la minge. Este a nu se mai știe a câta oară când Aioani are intervenții de amator și ia goluri caraghioase.
Ce o fi gândit Hagi, care bineînțeles că era în tribună și a asistat la gafa fostului său portar de la Farul? Mai este Aioani o opțiune pentru echipa națională? Pare o glumă numai să pui problema!
Gol din chinuri
1-0 la intrarea în pauză, dar Rapidul începea să joace. Și când începea să joace Rapidul, înceta să mai joace Craiova, de parcă voia să-i întoarcă amabilitățile adversarului. Repriza a doua a fost a Rapidului, dar golul egalizator al lui Stojilkovic s-a născut cu chinuri și emoții.
Elvețianul de origine sârbă, tip inimos, dar cam agitat, ratase din toate pozițiile și nu dădea senzația că poate ieși din tunel. Pasa a gol a lui Moruțan a fost ca un reflector aprins în bezna în care orbecăia Stojilkovic. În antiteză cu Aioani, Moruțan poate fi o variantă pentru alegerile selecționerului. Nu este nici el la maximum, dar muncește. E prima condiție să ieși din pluton.
Fotbal, nu șah cu mingea la picior
Meciul adevărat, cu două echipe care vor să joace fotbal în același timp, a început dincolo de minutul 70, adică după egalarea obținută de Rapid. Când au renunțat probabil instinctiv la hamurile tacticii, Craiova și Rapid au jucat și pentru cei care vin la fotbal ca să vadă fotbal, nu șah cu mingea la picior.
Craiova a redevenit periculoasă și pentru că în locul apaticului Al Hamlawi a intrat Nsimba, iar în locul lui Baiaram (încă o dată mediocru), Etim. De partea cealaltă, Bubanja, înlocuitorul lui Grameni, și Dobre au fost insistenți, dar nu le-a deschis nimeni poarta.
Apropo de poartă. Păcat că Laurențiu Popescu nu este mai înalt. Mi se pare că cei câțiva centimetri care îi lipsesc sunt exact aceia care l-ar fi ajutat să facă saltul de la un portar bun la unul foarte bun, cu aspirații de echipa națională. Dar poate că Hagi gândește altfel și consideră că prin calitățile lui Popescu compensează deficitul de înălțime.